FRESH
Vacanță în Portugalia! Dana Markitan s-a SCĂLDAT în OCEAN prima dată! ...
A trecut prin CEA MAI DURĂ experiență de până acum! Este vorba despre ...
Își petrece timpul liber la SALA de FORȚĂ! Cât de bine arată tânăra ...
A fost în VACANȚĂ cu iubitul! Află cum s-a RELAXAT Diana Grigor! FOTO//

JURNAL de CĂLĂTORIE din Phuket! Alexandru Coica: „E exact ce mi-am dorit - liniște, valuri, soare și nisip fin” FOTO//

Alexandru Coica, manager al Relațiilor Externe în cadrul Organizației Mondiale a Mișcării Scouților, a călătorit în peste 40 de țări, iar una dintre cele mai recente călătorii a fost în Thailanda. SHOK.md l-a provocat să-și povestească impresiile și experiențele trăite, timp de 4 zile, în Phuket.

Jurnal de călătorie din Phuket, Thailanda, scris de Alexandru Coica:

„Marți, 18 Aprilie 2017

Urmând rutina, cu cafeaua fierbinte, deschid poșta și văd un mesaj de la resurse umane, precum că lunea următoare e sărbătoare națională, se încoronează regele. Aici asta se întâmplă cam la fiecare 5 ani, fiecare rege a unei regiuni devine prin rotație „regele regilor”. interesant acest sistem, pe mine, însă, m-a bucurat mai mult că am un weekend prelungit cu ocazia respectivă.

Imediat gândurile au început a zbura spre potențiale destinații de vizitat… Până la urmă m-am oprit la Thailanda. Moldovenii au nevoie de viză și e scumpă, eu însă mai aveam valabilă viza de la deplasarea de serviciu din februarie, așa că decizia de a vizita vreo insulă thailandeză era evidentă. În vreo jumate de oră biletul de avion era cumpărat și hotelul rezervat. Cafeaua se răcise, însă creierul meu nu mai avea nevoie de alte stimulente, pentru a munci eficient, decât gândul că vineri seara deja o sa fiu pe malul mării Andaman.

Vineri, 21 Aprilie 2017

De la oficiu plec direct la aeroport, e comod că stația trenului expres spre aerogară e chiar lângă serviciu. Aterizez în Phuket, trec controlul de pașapoarte și merg direct spre ieșire. Șoferul deja mă aștepta. Cu un zâmbet binevoitor îmi ia geanta și mă conduce la mașină. Pe torpedo avea o inscripție kitsch de plastic „Merry Christmas”. Involuntar Crăciunul mi-aduce aminte de ninsoarea dezastruoasă din Chișinău și mă simt vinovat oarecum că am plecat în mini-vacanță, când acasă e devastare. Îmi pun căștile, ascult house privind la natura tropicală de peste geam și mă gândesc la ce-i acasă.

La hotel răspund cu un zâmbet forțat recepționistei, fiind prea obosit și îngândurat după o zi lungă ca să zâmbesc sincer. Nu mă interesa decât să iau cardul de la ușa camerei și parola de la wi-fi. Ajung în cameră, pornesc aerul condiționat, arunc hainele de pe mine și intru în duș. Demult nu simțisem cum apa rece spală gândurile și scurge grijile în canalizare. Consumat definitiv ajung în pat. Adorm făcând, în minte, planurile pentru ziua de mâine…

vineri

Sâmbătă, 22 Aprilie 2017

Nici nu mai țin minte când ultima dată m-am trezit din cauza soarelui puternic și nu a alarmei de la telefon. Verific ora – suficient ca să prind dejunul. Sperând să găsesc undeva pe drum cafea mai bună, ies din hotel și merg spre cel mai apropiat serviciu de arendă a scooterilor, care mi-a fost recomandat de recepționista zâmbitoare de aseară. Aveam de ales dintre 500 baht si 300 baht pe zi. Mă tocmesc pentru ăla de 300, când mi-au zis că nu au asigurare. Prefer să nu-mi asum riscuri nemotivate când sunt în vacanță.

simbata

Mergeam lejer, fără a accelera exagerat, savuram briza și soarele, încercam să ignor casca incomodă de pe cap. Ajung la plaja mult dorită. Layan este o plajă mai izolată și puțin cunoscută de turiști. În afară de câțiva pescari, localnici și fauna specifică locului nu vezi pe nimeni acolo. E exact ce mi-am dorit  – liniște, valuri, soare și nisip fin. Am citit aproape toată ziua, făcând întreruperi pentru a intra în apă și a privi orizontul. Când am ajuns în dreapta era o insulă până la care era de înotat vreo 2 minute. La plecare însă, din cauza refluxului, insula devenise o peninsulă, parte a plajei. Nu mai urmărisem un asemenea fenomen până atunci. Ulterior, în drum spre hotel, conducând prin satele băștinașe și junglă eram cufundat în gânduri despre cât de mult este influențată viața noastră de echilibrul forțelor din natură, cum atracția lunii de la mii de km, într-o singură zi unește și dezlipește insula de țărm…

simbata7

Ajung la hotel, fac duș, mă schimb, urc pe Clicky (așa am poreclit scooterul) și gonesc spre Patong. Peste vreo 20 km pe autostradă și serpentine ajung. Pe drum realizez cât de relativă e accelerația. Fiind în mașină – 80 km/h e o viteză care nu-ți pare că presupune vreun risc. Când însă ești pe 2 roți – conștientizezi că viața ta, de fapt, e la mila celorlalți șoferi din trafic și nu ai dreptul la nici o clipă de neatenție.

Dacă ar fi să aduni întreaga Thailanda într-un singur oraș, probabil Patong ar fi acel oraș. Toate stereotipurile despre țara asta le-am întâlnit acolo. După engleză, cea mai populară e limba rusă. Am făcut o tură pe câteva din străzile principale din orașul nocturn, am găsit parcare cu greu. Pentru prețurile locale am plătit exagerat de scump, vreo 1,2 dolari. Oricum eram mulțumit că am găsit să parchez lângă Bangla Road. Pe urmă am înțeles că nu a fost cea mai bună decizie. Am traversat stradă la pas lejer, încercând să evit a fi abordat de toți promoterii care încearcă disperat să te ademenească în localul lor, pe fundalul la o muzică asurzitoare din toate părțile. Dacă pentru tine vacanță și distracție înseamnă să petreci în baruri și cluburi de pe litoral până dimineața, atunci Bangla e sigur locul potrivit. Eu însă căutam o terasă liniștită cu privire spre mare unde să pot lua o cină ușoară, asculta valurile și lista articole în telefon… Am găsit-o pe acoperișul unui hotel din sudul orașului.

La hotel am ajuns rupt după 1 dimineața și am adormit îndată, în pofida zgomotului făcut de aparatul de aer condiționat.

Duminică, 23 Aprilie

Mă trezesc târziu, conștientizez că am ratat dejunul de la hotel, dar asta nu mă grăbește deloc. Nu sunt flămând. Probabil, cina de aseară încă nu a fost digerată. Stau în pat și cu telefonul în mână fac planurile pentru ziua ce urmează. Până la urmă e decis – vizitez Phuketul, iar pe drum, dacă fac o mică abatere, reușesc să văd templul cu cea mai mare statuie a lui Budha din partea asta a țării și să savurez priveliștea panoramică peste oraș de pe munte.

dumi3

Zis și făcut, 2 ore mai târziu eram deja la templu. Din păcate, nu m-am putut bucura din plin de vizită, pentru că o parte era închisă spre reparație și restaurare. Erau în pregătiri pentru sezonul turistic. Totuși, am reușit să fac vreo 2 poze, fiind sigur că atunci când o să povestesc prietenilor vor dori să le vadă. Urc pe Clicky, care, între timp, s-a răcorit la umbră și continui a urca în munți. Câteva minute mai târziu ajung și la terasa panoramică. Mă plimb prin preajmă, privesc maimuțele care aleargă prin copaci, amorțesc cu privirea spre oraș… Încerc să înțeleg cum a evoluat de la partea veche apropiată de port și până la dimensiunile orașului de azi. Ochii obosesc de la soarele puternic, iar ochelarii nu mai ajută. Decid să mă retrag la restaurantul din preajmă, unde m-am răcorit cu frappe, în timp ce prânzul dulce-condimentat se prepara. Nu am putut pleca fără un espresso.

dumi4

Mâinile începeau să mă ardă și am înțeles că am greșit, pornindu-mă la volan fără a îmbrăca vreo cămașă cu mâneca lungă. Mă dau cu cremă protectoare, sperând să fie suficient până la următorul popas. Vouă, totuși, vă recomand, dacă decideți să arendați transport pe 2 roți – neapărat să aveți ceva cu mâneca lungă la voi.

Toată după amiaza am explorat Phuket-ul, în special – partea veche a orașului, o parte bună din care este pietonală. Am stat minute bune la umbra unei clădiri, ascultând un saxofonist stradal. Nu știu de ce dar muzica lui și forfota de pe pietonală m-a făcut să uit că sunt în Asia…

Era ora cinei și am decis să merg la “La Gaetana”, mulți amici mă critică că nu experimentez cu bucătăria locală, când sunt în deplasări. Totuși, experimentul dulce-condimentat de la prânz a fost suficient. Merit să mă alint cu ceva Italian autentic. Apoi am înțeles că a fost o alegere corectă, chiar dacă – cam scumpă. După pasta bolognese, am avut cea mai buna affogato de până acum, tot secretul a constat în espresso-ul impecabil.

Era deja întuneric, iar eu decid înapoi să merg pe drumul mai lung și o iau prin Patong. Mă opresc iar la terasă de aseară și continui obiceiul de a lista știrile zilei în timp ce chelnerița m-a recunoscut deja, a zâmbit și m-a întrebat dacă servesc la fel ca aseară. Am răspuns cu un zâmbet obosit, dar sincer – că deja mâncasem, dar nu pot refuza o apă plată și un fresh de morcov…

Iar am ajuns la hotel după miezul nopții. Am vrut să lucrez, dar am renunțat la idee în momentul în care mi-am scos încălțămintea.

Luni, 24 aprilie 2017

Deschid ochii, privesc spre geam și ca de obicei în primele secunde după un somn adânc încerc să-mi dau seama cine și unde sunt… Conștientizez că e luni, dar zâmbesc sarcastic în gând, știind că am zi liberă. Totuși, nu mă abțin să deschid poșta de la lucru și vreo oră petrec lucrând la un document. Vreau neapărat să-l finalizez și transmit până se trezesc colegii din Europa. Apăs „send”, satisfăcut închid laptopul, îl pun pe noptiera de alături și sar mulțumit din pat. Azi e ultima zi, deci neapărat trebuie să ajung la plajă, căci, de fapt, pentru asta am venit. Prima parte a zilei am petrecut-o similar celei de sâmbătă.

La prânz am mers la terasa cea mai apropiată de plajă. Am regretat că nu am descoperit-o mai înainte. Serveau doar legume, orez și fructe de mare. Era terasa care servea ce prindeau pescarii din zonă în timpul zilei. Doar în Sardinia am mâncat produse de mare pregătite mai bine.

După prânz am mers la hotel să fac duș și să mă schimb. Eram în criză de timp, până la apus trebuia să ajung în sudul insulei, la vreo 30 km de unde stau. Voiam să întâlnesc apusul la Baba Nest, una din top 10 cele mai spectaculoase terase ale lumii.

Am ajuns la timp, însă la intrare aflu că clienții hotelului au prioritate la rezervare și respectiv, eu fiind pe lista de așteptare – nu a ajuns rândul la mine. Undeva mă așteptam să fie așa, deci dezamăgirea nu a fost mare. M-am consolat cu gândul că am motive să revin și am privit apusul de pe faleza de lângă Aquarium, care, la fel, oferea o priveliște minunată spre alte insulițe mici din zonă

Mi-am înecat definitiv amarul într-o ceașcă de cafea americană, la o cafenea în stil francez de pe acel mal de mare. Pornind la drum, am înțeles că nu ajung la destinație cu ce a rămas în rezervor. Proiectez drumul așa încât să trec pe lângă vreo benzinărie de încredere, iar apoi, desigur, am luat-o prin Patong. Am oprit la aceeași terasă, pentru a citi știrile zilei, chelnerița deja știa să-mi aducă tradiționala apă plată cu fresh-ul de morcovi. Uimitor cât de bine poți fi tratat dacă nu te zgârcești să lași bacșiș.

Ajungând la hotel, m-am asigurat că o dată cu zorii același șofer mă va aștepta să mă ducă la aeroport. Mai aveam vreo 4 ore de somn, iar a 2-a zi era lungă. Urma să ajung de la aeroport direct la oficiu și să fiu productiv întreaga zi…

Marți, 25 aprilie 2017

Dimineața spre aeroport, în mod obraznic, am ignorat întrebările și glumele șoferului, dormind tot drumul. După controlul de pașapoarte, în drum spre poarta de îmbarcare, m-am oprit la o cafea. Sorbeam din băutura fierbinte și priveam cum soarele răsare după orizont, reflectându-se în valuri, apoi – în caroseria avioanelor și geamurile panoramice din aeroport. La îmbarcare priveam marea ce se vedea în zare și zâmbeam necontrolat. Îmi juram că neapărat mă întorc. E prea frumos aici ca să nu mai revin.

Vreo 3 ore mai târziu intram în oficiu, mulțumeam colegilor care-mi complimentau bronzul și-mi părea că toată mini-vacanța a fost demult, parcă într-o altă viața. Revenisem la realitatea cotidiană. Urma să finalizez un concept note și să continui pregătirile și planul de negocieri pentru următoarea deplasare, care era în mai puțin de o săptămână… Toate astea trebuia să le reușesc în 4 zile pentru că deja vineri urma să zbor spre Dubai. Iar ăsta era începutul unor alte impresii, care mi le-a lăsat Orientul Mijlociu…”.

Foto: Alexandru Coica


MAI 9, 2017 INAPOI LA ARHIVA


COMENTARII

SONDAJ SHOK

Care este cel mai admirat cuplu din showbiz?

View Results

Loading ... Loading ...