Mesele moldovenilor, între tradiție și belșug: Ce bucate nu trebuie să lipsească de Revelion pentru un an norocos

Pregătirile pentru noaptea dintre ani au intrat în linie dreaptă, iar gospodinele din Republica Moldova se întrec în rețete care mai de care mai savuroase. De la masa de sărbătoare nu lipsesc „piesele de rezistență” ale gastronomiei locale, despre care se spune că aduc nu doar satisfacție culinară, ci și noroc în noul an.

Răciturile și Salata „Olivier” – „Regii” platourilor reci

Indiferent de tendințele culinare moderne, răciturile rămân simbolul suprem al iernii moldovenești. Preparate cu grijă din carne de cocoș de țară sau de porc, acestea trebuie să fie „limpezi ca lacrima” și bine usturoiate. Potrivit tradiției, răciturile sunt primul fel de mâncare gustat în dimineața de 1 ianuarie, fiind considerate remediul perfect după o noapte de petrecere.

Alături de ele, salata „Olivier” rămâne de neclintit. Deși rețeta a suferit modificări de-a lungul deceniilor, mazărea fină și maioneza de casă sunt elementele care îi dau gustul inconfundabil al copilăriei.

Sarmalele și tocănița: Secretul unui an îmbelșugat

La capitolul fel principal, sărmăluțele pitice, învelite în frunze de viță-de-vie sau de varză murată, sunt obligatorii. Acestea sunt acompaniate de o friptură la ceaun, pregătită cu vin alb și cimbru, servită alături de o mămăligă aburindă și brânză de oi rasă.

Un aspect important pentru superstițioși este prezența peștelui. Se crede că cel care mănâncă pește în noaptea de Revelion va „aluneca” prin greutăți la fel de ușor ca peștele prin apă.

„Cușma lui Guguță” și plăcintele cu răvașe

Desertul ocupă un loc special, iar Cușma lui Guguță este preferata tuturor. Clătitele cu vișine, scăldate în smântână dulce, sunt nu doar un deliciu, ci și o mândrie a bucătăriei naționale. Totodată, gospodinele mai păstrează obiceiul de a coace plăcinte în care ascund „răvașe” sau bănuți, pentru a „prezice” cine va avea cel mai mult noroc în 2026.