(VIDEO) A plecat în Italia după o viață mai bună, dar a pierdut totul: Moartea i-a luat soțul și un fecior. Coșmarul prin care a trecut o moldoveancă

A plecat în Italia pentru o viață mai bună, dar și-a pierdut acolo soțul și unul dintre cei trei fii. Este povestea cutremurătoare a unei moldovence, care a revenit recent în țară, după 25 de ani petrecuți departe de casă, în speranța că s-ar putea acomoda pe meleaguri străine. Femeia și-a relatat istoria cu lacrimi în ochi, în cadrul unui monolog la Dorin Galben.
A fost printre primii moldoveni plecați în Italia, pentru a munci la negru
„În 97 pleca foarte puțină lume în Italia. Eu am fost printre primii care au plecat. Aici, în țară, se câștiga foarte puțin și având doi copii ne-am gândit cu soțul să facem ceva, să construim o casă la țară.
Am plecat eu la început, cu sora lui, cu viză turistică, în vacanță cum ar fi. Pentru 8 zile se plăteau 800 de dolari. În Italia ne aștepta cineva la lucru la fabrică, lângă Milano. Acasă am lăsat doi copii, băiețelul mai mare – la sora mea, iar cel mai mic, de 2 ani – cu soțul.
Trăiam la fabrica în care lucram, dormeam pe niște matrasuri, ne aducea stăpânul mâncare, era totul la negru, munceam câte 17 ore. Era o bătaie de joc, când am cerut primii bani, ca să trimitem în țară, stăpânul tot amâna de la o săptămână la alta. Într-o noapte a venit cu un polițist, ne-a dat câte 900 de lire, doar pentru 3 săptămâni în loc de 2 luni și ne-a spus că polițistul ne va duce la gara de trenuri… Ne-a ajutat o doamnă de la Roma, am ajuns acolo, am sunat soțul și i-am povestit ce s-a întâmplat, iar el m-a chemat urgent acasă. Viza era terminată, am mers la câteva aeroporturi, nu îmi permiteau să zbor acasă, dar în acel timp și copilul meu era grav bolnav. În cele din urmă, m-a ajutat un băiat moldovean, legalizat în Italia. Acasă am stat vreo 2 luni să vindec copilul, avea un plămân afectat”, a relatat Natalia, în vârstă de 55 de ani.
„Cu soțul am avut foarte mari probleme, era foarte gelos”
„Cu soțul am avut foarte mari probleme, era foarte gelos. Știa că sunt credincioasă și fac doar voia lui Dumnezeu, dar s-a manifestat și în lucruri urâte, îmi e greu să vorbesc, au fost și bătăi, dar am reușit să depășesc și asta”, a mai povestit femeia, cu vocea tremurândă.
După ce și-a tratat fiul mai mic, l-a dus, împreună cu fratele său mai mare, la bunica lor și a decis să plece din nou în Italia, de această dată împreună cu soțul. Îi spuneam: „Data asta mergi și tu, o să vezi cum se fac banii peste hotare și dacă avem noi timp să umblăm pe undeva”.
Le-au promis că ajung în Italia, dar au fost duși în Cehia și lăsați într-o pădure, iarna
Le-a fost și mai greu să plece, iar ce urma să li se întâmple nu ar fi visat nici în coșmar: „Erau mulți oameni care înșelau, luau bani și nu ajungeai unde trebuia. Prin cunoștințe soțul a găsit pe cineva, dar trebuia să achităm 1800 de dolari de persoană. Am decis să vând apartamentul din Chișinău, dar banii au ajuns doar pentru o persoană și am împrumutat bani și eu și sora, ca să plecăm. Eram vreo 20 de persoane, ne-au dus în Cehia, ne-au făcut pașapoarte false și mai departe ne duceau câte 6 persoane. Ne-au dus la o pădure și ne-au lăsat. Ne-au spus că la 2 km distanță va fi o altă mașină, care ne va duce în Italia. Nu a fost. Era decembrie, 5 seara, aveam cu noi doar câte un ruczac mic cu minimul necesar din haine. Mergând așa s-a terminat drumul și s-a început calvarul, pădure, glod, noapte, îngheț. Ne-am pierdut în pădure, la moment dat am ajuns într-un sătuc și ne-am pomenit înconjurați de polițiști și câini, erau vreo 10 persoane cu mitrilere, ne-au pus lanțuri la mâini și picioare și ne-au dus la sector. Ne-au dezbrăcat până la piele, credeau că ne ocupam cu narcotice. Au găsit Biblia mea și pozele copiilor mei și și-au dat seama că ceva nu se leagă”.
Când le-a fost asigurat un traducător, au aflat că sunt, de fapt, în Germania. Au fost trimiși înapoi în Moldova: „Am ajuns acasă fără bani, fără apartamentul pe care-l vândusem, am pierdut totul, procentele pentru banii împrumutați creșteau…”
Din a treia încercare au ajuns în Italia, apoi și-au adus și copiii, contra unei sume de 4700 euro
Nu au lăsat, însă, mâinile în jos și din următoarea încercare au ajuns în Italia. Natalia și-a găsit de lucru la o bătrână, iar soțul său a stat 2 luni acasă, apoi și-a găsit și el un serviciu: „A început legalizarea, dar soțul a avut o problemă mare, fusese deportat pe 10 ani din Germania, apoi ne-am stabilit, am găsit lucru legal”.
Copiii lor rămăseseră în Moldova. „Era jale mare, nu mai puteam fără ei, plângeam în fiecare zi. Am zis că nu mă interesează cât costă, trebuie să găsim pe cineva să ne aducă copiii. Încă nu eram legalizați, am găsit pe cineva, ne-au cerut 4700 de euro ca să aducă 2 copii în Italia și noi am fost de acord. Chiar și copiii când îi întrebam ce vor să le trimit… le trimiteam pachete în fiecare sâmbătă…. într-o zi, băiatul mai mare, Vadim, mi-a spus: mamă, noi nu vrem nimic, eu te vreau pe tine. Se poate să mă bag în cutia pe care ai trimis-o tu? Să vin în Italia, la tine. Atunci am înțeles că trebuia să îi aduc”, a povestit Natalia, cu lacrimi în ochi.
Nici venirea copiiilor nu s-a petrecut fără incidente, însă tot ce conta era că de acum încolo, pot fi împreună.
Mie Italia mi-a adus mai mult negativ decât pozitiv, chiar și financiar
Încet încet, lucrurile păreau să se aranjeze, în familie s-a mai născut un băiețel, cei mai frecventau școala.
Dar adevăratul calvar abia urma.
Soțul Nataliei a murit în timpul unui accident tragic, iar ea a rămas să crească singură trei copii. A trebuit să înceapă o viață nouă, muncind zi și noapte.
„În Italia când rămâi cu 3 copii mici, fără soț, asistența socială este prima care intervine în familia ta, era mare ca să îmi ia copiii.
Băiatul meu un an în urmă a decedat în Italia, din vina unei fete geloase.
Cum a supraviețuit Natalia cu copiii săi în Italia, cum și-a pierdut fiul mai mare, în vârstă de 30 de ani, în Italia, și de ce a decis să revină în Moldova, după 25 de ani petrecuți peste hotare, vedeți în monologul de mai jos.