„Au tăiat cadavrul în bucăți, l-au pus în geantă și l-au aruncat în râu.” Povestea unui moldovean, condamnat de 2 ori la închisoare pe viață

A fost condamnat de 2 ori pe viață și stă de 28 de ani după gratii, pentru patru omoruri la comandă, în care a fost implicat. Este istoria unui moldovean ce își ispășește pedeapsa în penitenciarul din Rezina. El și-a relatat povestea și cum a ajuns că ucidă oameni, în cadrul unui interviu cu Dorin Galben.

„Infracțiunile au fost comise în 1994, acum 29 de ani. Am fost condamnat la 28 februarie 1995.”

Viața lui părea să fie una liniștită: „Eram căsătorit, aveam un copil. M-am căsătorit în 1990 și în 1991 s-a născut feciorul. În familie ne înțelegeam foarte bine, eu pe ea și ea pe mine. Unicul conflict cu soția era doar dacă ea spunea un cuvânt urât. La părinții mei nu am auzit niciodată așa ceva”.

Momentul de cotitură în cuplul lui Valentin a fost atunci când soția sa l-a anunțat că este însărcinată cu al doilea copil

„Am hotărât, al doilea copil va fi, deoarece primul avea deja 2 anișori, vor crește împreună, se vor juca, nu le va fi urât. Eu în inima mea vroiam măcar 4-5 copii. Soția era bucuroasă. S-a dus și s-a lăudat mamei, ea i-a spus: fă, proasto, ce-ți trebuiește? Ea și cu surorile ei au convins-o să facă avort. Două surori de ale ei mai mari tot erau gravide, cum au putut să îi dea așa sfat… Știa că voi fi împotrivă și nu mi-a spus, a spus că se duce la un control și a venit deja cu operația făcută. Am căzut așa de tare că nu mai aveam dispoziție de nimic…”

„Ca un fel de pedepeasă pentru ea, să ducă singură toată gospodăria”

După cele întâmplate, Valentin a decis să plece în Rusia: „Ca un fel de pedepeasă pentru ea, să ducă singură toată gospodăria. Eu tot asta am acumulat ca să pot ridica ambii copii. Nu am divorțat”.

Bărbatul spera să-și găsească un job și să agonisească de o mașină, dar nu a fost să fie: „Nu puteam să îmi găsesc de lucru, erau omăturile mari. Ca să pot supraviețui și să am măcar ce mânca descărcam vagoane, la gară, primeam banii pe loc. Găsisem un alcoolic și pentru o sticlă de rachiu, mă lăsa să dorm în apartamentul lui”.

„Dacă ar fi avut vreo suspiciune că îl pot pârâ, putea să mă taie pe loc”

Atunci a cunoscut omul care i-a influențat, ulterior, viața: „La acest băiat a venit să se ascundă un hoț care fugise din pușcărie. Din prima seară a început să mă întrebe de unde sunt, cine sunt, dacă nu îl voi trăda. Dacă ar fi avut vreo suspiciune că îl pot pârâ, putea să mă taie pe loc. Atunci mă gândeam că e om bun, a pus masă, băutură. Mă întreba dacă știu din Moldova pe unul, pe altul, s-a dovedit că știam un om din Fălești, care stase cu el în închisoare. Atunci mi-a propus să îl iau cu mine în Moldova, să fugă din Rusia. Mi-a spus că de azi înainte la lucru nu te mai duci și a început propaganda hoțească, că numai proștii lucrează și se poate de trăit pe furt. Nicio roată de la bicicletă nu am furat în viața mea.

Prima infracțiune la care a participat a fost în orășelul în care noul său camarad a crescut: „Îl suna pe unul pe altul și îi întreba cum se poate de făcut bani repede. Niște băieți din Armenia vânduseră portocale, lămâi, produse de ale lor și s-au adunat într-un apartament, chefuiau. El și-a adunat vreo 5 băieți din oraș și m-a luat și pe mine. Au am intrat din urmă, toți erau legați, mi-a dat gențile cu bani în mână și mi-a spus să le duc acasă. Erau și magnetofoane, pulovere Boss etc.”

„A scos un cuțit și a tăiat doi bărbați. I-a  chemat pe alții, care i-au luat și i-au aruncat în râu”

Tot acolo a fost martor la o crimă săvârșită de hoțul fugit de la pușcărie: „A scos un cuțit și a tăiat doi bărbați. I-a  chemat pe alții, care i-au luat și i-au aruncat în râu, de unde lumea lua apă. Atunci am văzut ce om e el, la ce e gata. Aveam 23 de ani. Am ieșit deodată din apartament, așa de repede s-a petrecut. Vreo săptămână am fost tulburat, nu puteam să-mi vin în fire.

Au mers în Surgut, pentru a se răzbuna pe niște foști colegi de pușcărie ai dezertorului, care, din spusele lui, l-ar fi trădat: „Cum a intrat în apartament, pe stăpân l-a tăiat îndată și a întrat la ospătărie și mi-a dat un cuțit în mână și mi-a spus „hotărăști tu cu a doua persoană, dacă nu, te duci și tu în râpă. Am omorât omul”. 

„Mi-a luat documentele la el, pașaportul, totul era la el, banii la fel”

„După asta tot timpul te gândești unde să fugi. Conștiința îți spune: dar poate este Dumnezeu și trebuie să răspunzi în fața lui. El a văzut, a adus o garafă de rachiu. Jumătate am băut și mi-a stat mai ușor. Mi-a luat documentele la el, pașaportul, totul era la el, banii la fel. De atunci am început să beau mult rachiu. Dacă eram treaz, sovistea mă aducea la un tremur că nu îmi găseam locul”, a relatat bărbatul.

De când a văzut prima crimă s-a căit că și-a lăsat familia și a plecat. Cu soția nu a comunicat până nu a revenit în țară.

 După prima crimă au plecat în orașul Tiumen, urmând apoi să plece în Moldova: „Acolo a găsit oameni care strâng informații, cine are bani, și i-au 10% pentru asta. Eu eram cu el și mai erau 3 băieți de acolo. Un om a dat informații despre niște caucazieni, era vorba despre circa 40 de milioane de ruble rusești. Avea deja 4 milioane adunate, bani erau destui, dar așa era natura lui. După aceeași schemă, băieții au fost legați, prinși, dar în loc de 40 de milioane s-a găsit numai un milion și 800 de ruble. Au luat inelele, aurul, un pistol și atât. Acolo nu a fost omorât nimeni, dar în aceeași zi, Arcadie și băieții cu care a stat au mers la informator și l-au omorât. Am văzut, eram la vreo 40 de metri de la ei.L-au tăiat și au sărit toți cu picioarele peste el, l-au băgat în omăt, să îl găsească primăvara, când se va topi zăpada.

La scurt timp au mers în apartamentul unui bărbat care deținea câteva magazine în oraș: „Eu așteptam la intrarea în apartament, mi-au dat o geantă cu bani, care cântărea circa 60 de kg”. 

„Aveam un gând să mă izbăvesc de el, să merg la poliție”

Au plecat apoi în Moldova, unde a avut loc următoarea crimă: „Am ajuns pe 8 martie, m-am dus deodată la băiatul cu care el a stat. Era dus în Rusia. Nu aveam unde să îl las, am trecut pe la mama, am felicitat-o și el mi-a dat vreo 200 de mii de ruble, să las rudelor. Apoi am plecat la mine acasă. A doua zi am plecat în oraș, să cumpărăm câte ceva, pentru că acasă lucrurile arătau jalnic. Acasă am început să mă simt mai încrezut și aveam un gând să mă izbăvesc de el, să merg la poliție, dar el din pușcărie putea trimite pe cineva la mine. Mă gândeam cumva să îl omor, dar nu mai vroiam să mă includ în așa lucruri.

Ne-am pornit pe jos până la Fălești, mi-a spus să iau arma cu noi, era a lui. În oraș am mers într-un restaurant și el a început să întrebe pe unul, pe altul, cine sunt hoți aici. Dacă servise, a început să țipe, să numească moldovenii, l-am scos cumva și am mers la o sală de jocuri”.

În urma unui conflict iscat acolo, Valentin a împușcat în rinichi un bărbat. Apoi, cu Arcadie au fugit în Ucraina.

Ce a urmat, cum au comis alte omoruri și cum a ajuns Vasile să fie prins și judecați vedeți în interviul de mai jos: