(VIDEO) A plecat copil din țară și a revenit după 15 ani, cu propriii copii de mână: Istoria unei moldovence, care a renunțat la o afacere în Italia, ca să o ia de la zero acasă

A plecat în Italia când era un copil, iar după 15 ani petrecuți departe de casă, având, deja, copiii săi, a decis să revină în Moldova. Este istoria unei tinere care a povestit, în cadrul unui monolog la Dorin Galben, cum a plecat mama sa peste hotare, ca să o ia apoi și pe ea, și de ce a decis să renunțe chiar și la propria afacere, doar ca să se întoarcă pe meleagurile natale, dar și cum vede viața aici, după anii în care a lipsit.

„Mă numesc Mihaela, am 29 de ani și după 15 ani de Italia am revenit acasă și am găsit o Moldovă perfectă, dar mai avem de lucrat la aspectul învățământ, pentru reintegrarea copiilor străini în sistemul învățământului”, spune tânăra.

„Tatăl meu a refuzat, fiind amator de doamne, dar un tată perfect”

„Am avut o copilărie foarte frumoasă, am fost un copil alintat, prea alintat, dar prin anii 2000, când greutățile au început să bată la ușa fiecăruia, mama mea a hotărât să plece în Italia, pentru o viață mai bună. A plecat în 2001, a întâmpinat foarte multe greutăți, pentru a obține un document legal și să ne facă și nouă acte, să putem veni în Italia. Tatăl meu a refuzat, fiind amator de doamne, dar un tată perfect. Părinții mei au avut un teren de pământ, la Stăuceni, după căsnicie au început să pună temelia unei case, dar nu a fost să fie. Mama a vândut terenul, pentru 1000 de dolari și cu acei bani a plecat în Italia. Și-a făcut viza către Germania, pentru că atunci nu se deschideau oficial încă și din autocar a coborât în orașul Piacenza, la cumnata ei și de acolo s-a pornit totul. Cumnata i-a propus să se mute în casa unui bătrân și să aibă grijă de el. Ea nu a stat mult pe gânduri, pentru că avea nevoie de bani și a mers, descoperind în acel bătrân un prieten, l-am cunoscut și eu apoi”, povestește Mihaela.

„Relația între mama și tata a luat-o razna. El vedea apusul, iar ea – răsăritul”

„Apoi, relația între mama și tata a luat-o razna, pentru că el vedea apusul, iar ea – răsăritul și au divorțat, în 2008. Pentru mine a fost foarte complicat să accept divorțul lor, am trecut și prin depresie, și prin traumă, am mers și la terapie”, mărturisește tânăra.

„Mama spală WC-ul, iar băiatul se plimbă cu BMW-ul”

„Câte femei traumate vedem azi, totul s-a întâmplat între anii 1995 – 2010, această migrație a avut consecințe enorme, pe care le vedem și azi, copii – unul în stânga, altul în dreapta, bărbați care au pierdut busola, femei care au lucrat o viață și și-au distrus sănătatea pentru a da ceva și au rămas cu nimic. Nu în zadar se spune, mama spală WC-ul, iar băiatul se plimbă cu BMW-ul. Mamele fac orice pentru copiii lor, dar unii copii nu prețuiesc, cum nu am prețuit nici eu inițial. Doar când am devenit eu mamă am înțeles prin ce sacrificiu a trecut mama mea și cât de greu a fost pentru ea să facă acești pași și continuă să o facă. Își scoate bucata din gură și mi-o dă mie și copiilor mei. Rămâne cu 50 de euro în portofel, dar cumpără sandale nepoților”, spune Mihaela.

„O adolescentă de 13 ani, m-am trezit în avion, spre Milano”

A urmat și plecarea ei: „Când am plecat în Italia nu am fost întrebată dacă vreau sau nu. O adolescentă de 13 ani, m-am trezit la aeroport, în avion, către Milano. Am fost întâlniți de mama, eram cu tata atunci, fiind minoră. Acolo am văzut o altă lume, alt tip de vorbire, comportament, totul diferit. Mi-a fost foarte greu să mă adaptez, adolescenții acolo sunt foarte direcți, la noi sunt puțin stopați, acolo își lasă emoțiile să zburde, își trăiesc vârsta, iar la noi asta nu exista. Cu mine s-au ocupat foarte mult profesorii, au știut cum să mă facă să vreau să învăț italiana. Inițial nu înțelegeam ce vorbesc toți în jurul meu, mă simțeam proastă, stupidă. Timp de o lună am dat viteză maximă, să înțeleg ce vorbesc, să le pot răspunde. Profesorii veneau îmbrăcați simplu, în blugi, cămăși, ghete, nu la patru ace, ca la noi”.

„A cusut costum și pentru Silvio Berlusconi, i-a luat mărimile cu metrul”

„Mama mea lucra ca badantă și a găsit un post de muncă într-o casă de bătrâni. După turele de noapte își stingea telefonul și se culca. Într-o dimineață nu și-a stins telefonul și a fost chemată de una dintre cele mai mari fabrici din Italia, în calitate de croitoreasă, pentru că ea aici a studiat croitoria. A ajuns să coase pentru cele mai faimoase branduri, Louis Vuitton, Gucci. Coseau cu mănuși, să nu murdărească haina, materialul, pentru că erau lucruri exclusive, pentru anumite persoane. A cusut costum și pentru Silvio Berlusconi, a avut onoarea să-i ia mărimea lui Berlusconi în persoană, cu metrul. Pe atunci era prim-ministrul Italiei. A lucrat un an cu contract și apoi, pentru că și-a făcut bine meseria, a trecut la contract nedeterminat, care i-a dat posibilitatea să mă aducă în Italia și să facă reîntregirea familiei oficial”, relatează Mihaela.

„În comparație cu alte badante, care își rup mâinile și spatele, mama a fost un pic mai norocoasă”

„Mama mea, în comparație cu alte badante, care și în ziua de astăzi își rup mâinile și spatele, a fost un pic mai norocoasă. A găsit un serviciu mai bine plătit, avea și timp, intra la 8:00 și ieșea la 17:00, sâmbătă, duminică era acasă”, își amintește tânăra.

„O puștoaică la 18 ani, coordonam 18 persoane la service-ul auto al tatăul meu”

Mihaela a făcut studii în Italia, apoi a decis brusc să revină în Moldova: „A fost foarte greu, mama închiria apartamentul, trebuia să-mi plătească și cărțile, și studiile, dar mie îmi lipsea foarte mult tata și am hotărât să revin acasă. Am lucrat mai bine de 6 luni cu el, are un service auto. O puștoaică la 18 ani, trebuia să coordonez circa 18 persoane”.

„Am vrut să scap de sub conctrolul tatălui și m-am căsătorit, la 20 de ani”

„Lucrând cu tata umăr la umăr, eram un pic prea mult controlată de el și am vrut să găsesc o scăpare de sub controlul lui și m-am căsătorit, la 20 de ani, cu un băiat care era mai mare ca mine cu 2 ani. Era euforia aia când îți pare că zbori, că vei reuși totul și dai toți munții la o parte”, spune Mihaela.

„Când a trecut toată euforia, căsnicia s-a destrămat. El stătea acasă, iar trebuia și bani să fac, însărcinată”

„Când a trecut toată euforia, dorința de așternut și pasiune, și ne-am confruntat cu probleme reale, totul s-a destrămat. La 9 luni după căsătorie, am dat eu la divorț. El stătea acasă, nu făcea nimic, iar eu cu burtica la gură trebuia și să muncesc, și să fac mâncare, să am grijă de tot și bani în casă să aduc. Am greșit, am avut puterea să spun stop și să mă gândesc la mine și la copilul meu și de ce am nevoie la acel moment”, povestește tânăra.

„După ce s-a născut fata, am dat la divorț. Am luat un împrumut din bancă și am deschis prima mea afacere în Italia”

„Apoi m-am înmuiat și mi-a fost cam complicat să accept. Fiind gravidă în 7 luni, am revenit în Italia, să nasc acolo. Aveam frică pe atunci de sistemul nostru medical. Au urmat multe greutăți, neajunsuri de bani, de nervi, de tot, el nu contribuia cu nimic, doar cerea. După ce s-a născut fata, am dat la divorț. Am spus ajunge. Am reușit și am luat un împrumut din bancă și am deschis prima mea afacere în Italia, în industria frumuseții. Probabil eram prima moldoveancă în acel oraș care a deschis salon, mă axasem pe machiaj, sprâncene, epilare și tot ce era atunci în vogă”, relatează Mihaela.

„Ieșind dintr-o căsnicie eșuată, și eu și el, am avut un pic de frică”

„După 1 an și jumătate, l-am cunoscut pe soțul actual – bărbatul lângă care pot să mă simt femeie. L-am cunoscut cu ajutorul salonului meu, căutam pe Facebook să adaug cât mai multe persoane, moldoveni de ai noștri, ucraineni, români, ca să mă cunoască. Am găsit o poză de a lui, semnată „am BMW, fa”, iar eu după nume sunt Bortă Mihaela Veaceslav. M-a umflar râsul și am dat like, iar el mi-a scris și așa a început totul. Au urmat 2 săptămâni de discuții, pentru că aveam nevoie să-l cunosc. Ieșind dintr-o căsnicie eșuată, și eu și el, am avut un pic de frică. Atunci când te frigi de ceva, ai frică și de chefir rece. Ne-am pipăit foarte bine unul pe altul, ținând cont de faptul că la noi diferența e de 10 ani, a fost foarte delicat, el trebuia să înțeleagă cum gândesc eu și invers. Eu, la acel moment, nu-i puteam da nimic, aveam un copil la care trebuia să mă gândesc, nu-mi ardea de flori etc.”, își amintește eroina monologului.

„M-am trezit cu el la ușile salonului meu. Am înlemnit”

„M-am trezit cu el la ușile salonului meu. Am înlemnit. El a înțeles că prioritatea pentru mine este copilul și care sunt valorile mele, nu mă axez pe bani, banii îi facem împreună, mă interesează ce ai tu înăuntru”, povestește aceasta.

„Unii ziceau că nu e băiatul lui, dar îi seamănă leit”

„Orice greutate am trecut-o cot la cot și toate au părut un nimic, am fost uniți. Ne-am mutat împreună după 2 luni. Pe atunci venise și bunica să mă ajute, cât eu munceam. La scurt timp a apărut și al doilea copil, am oficializat cununia civilă. Mereu și-a dorit un copil, avea 32 de ani și încă nu avea copii. Băiatul seamănă foarte mult cu el”.

„Când am mers în baie să fac testul, am început să urlu: „Te ucid””

„Au fost foarte multe greutăți, 2 copii la mijloc, a trebuit să las activitatea, doar el muncea, bani nu prea ajungeau, au început certuri, care erau doar pe bază economică. Pe lângă toate, am descoperit că sunt din nou gravidă. Când am mers în baie să fac testul, am început să urlu: „Te ucid”. A fost o sarcină foarte complicată, riscam să mor. Dar asta ne-a unit și am luat totul de la capăt. A treia fetiță s-a născut prematură, a fost și intubată, și reanimată, eu am stat 2 luni în spital”, povestește Mihaela.

„Persoane străine te susțin când vrei să faci ceva nou, ai tăi niciodată”

„După apariția celui de-al treilea copil, lucrurile s-au schimbat foarte mult, la fel și gândurile noastre despre cum vrem să trăim și ce vrem să facem. În acel moment, era 2019, am decis să deschidem o afacere – o spălătorie pentru mașini cu tehnologie înaltă. Cu ajutorul acestei companii am întâlnit multe persoane noi, care ne-au susținut în afacere – persoane străine te susțin când vrei să faci ceva nou, ai tăi niciodată”, spune tânăra.

„Am reușit să facem o colaborare cu Ferrari Club din orașul nostru”

A urmat pandemia, dar nu i-a putut opri: „Am stat mai bine de 4 luni închiși complet, puteam ieși doar la cumpărături. Apoi, am întâlnit persoane de un anumit nivel, care puteau cheltui și 10-20 mii dolari într-o seară, fără să simtă, am reușit să facem o colaborare cu Ferrari Club din orașul nostru. Aveam o inspirație din acei oameni, iar ei în noi se regăseau pe ei – 2 tineri care o iau de la zero, cu multe idei, speranțe, dorință de a face, dar fără bani. Am intrat în datorii, am mers mai departe, am fost foarte mult susținuți de acel club și am făcut cu ei colaborări superbe. Am avut în lucru și mașini de 80 de mii de euro, și de 300 de mii. Fiecare client era individual și tratamentul era individual, respectiv, prețul lucrării era de mii de euro, din care trăiam destul de bine. Mai erau și complicații, dar per total, eram foarte ok. Am reușit și am cumpărat și casă și totul pe lângă ea”.

„Dorința de a ne reîntoarce acasă a persistat mereu”

„Totuși, dorința de a ne reîntoarce acasă a fost mereu. Chiar dacă cineva nu-ți spune direct în față, oricum simți că ești străin acolo. Cu această companie am mers și la compania cu care lucrăm acum, și am adus acasă produse biodegradabile, pentru Republica Moldova”, spune Mihaela.

„Trebuie să avem grijă de părinți, cât încă sunt în viață. Nu se știe niciodată când vor închide ochii”

„Soțul mereu a dorit acasă, să revină la părinți, de care trebuia să aibă grijă, fiind unicul copil. Asta l-a determinat foarte mult să se întoarcă în țară, cât timp părinții încă sunt în viață, pentru că nu se știe niciodată când vor închide ochii”, adaugă tânăra.

Soțul Mihaelei a revenit în Moldova în mai 2022, iar ea cu copiii, mai târziu: „A fost nevoie de o bază, să revin cu copiii. Ne-am apucat să facem afaceri și aici, să mai dăm o dată startul de la zero”.

Dacă le-a reușit sau nu, cu ce se ocupă acum și cum văd ei Moldova și viața aici, aflați din monolog: