(VIDEO) Primul soț o bătea crunt, al doilea a părăsit-o când a aflat că e grav bolnavă: Povestea unei moldovence, care a învins cancerul

Primul soț a bătut-o atât de tare, că nu o cunoștea nici mama sa, iar cel de-ai doilea a părăsit-o la scurt timp după ce a aflat că are cancer. Este istoria înfiorătoare a unei moldovence, care a avut parte de foarte multă suferință în prima căsnicie, dar și în cea de a doua, când abia începuse să se simtă fericită. Femeia a povestit, în cadrul unui monolog la Dorin Galben, greutățile prin care a trecut acasă, în satul natal, apoi în Italia, unde a muncit, și în România, unde a decis să-și refacă viața, dar a trebuit să facă față unui diagnostic crunt, scrie UNIMEDIA.

„Sunt Mariana Orbulescu, am 43 de ani, sunt originară din Moldova, Pepeni, Sîngerei. Acum locuiesc în Timișoara. Provin dintr-o familie de oameni simpli, modești. Am făcut studiile la liceul din sat. La 16 ani am cunoscut un băiat, m-am îndrăgostit lulea și a început o relație între noi, părea frumoasă la început, dar toată lumea îmi spunea că e nebun. Apoi a început să fie gelos. Diferența de vârstă între noi era de 7 ani, aveam ce învăța de la el, era foarte drăguț cu mine, la început”. Așa și-a început povestea eroina monologului.

„Era băut, mi-a tras o palmă, apoi încă una. Am lăsat școala ca să mă căsătoresc”

După un an de relație, Mariana a luat prima palmă de la iubitul ei: „Am fost la o prietenă să vedem nou-născutul și acolo nu știu ce s-a întâmplat, era băut, am ieșit afară și mi-a tras o palmă, apoi încă una. Eu am început să plâng, să strig. El m-a dus acasă și eu i-am povestit mamei, mi-a zis să o las să se lămurească ea cu el, dar i-am spus că nu trebuie. Ulterior și-a cerut scuze și am mers înainte. Totul era frumos, de vis, promisiuni că nu se va mai întâmpla. Am lăsat școala ca să mă căsătoresc”.

„Ce facem acum? Ne căsătorim, stai liniștită”

„Într-o seară, am fost la niște prieteni și el s-a îmbătat și nu a vrut să mă ducă acasă, era târziu. Îmi spune: „Rămânem și dormim la mine și te duc eu mai târziu”. Deja aveam vreo 2 ani de relație. Mă gândeam că mama e singură acasă, își va face griji pentru mine. La un moment dat am adormit și eu și când ne-am trezit, era dimineața. Mama a venit să mă caute, îmi era atât de rușine, nu știam ce să fac. El zice: „Ce facem acum? Ne căsătorim, stai liniștită”. Așa a fost”, își amintește eroina.

„Stai un pic! Cum să-mi bați fata?”… I-am aruncat și hainele de mire, că erau deja cumpărate”

„Mama a plecat la Odesa la muncă, să facă bani de nuntă. Noi am rămas acasă cu tata și tata a auzit o ceartă în care el era gelos și sărea la mine să mă bată. Tata s-a băgat în fața lui și zice: „Stai un pic, tu nu tragi aici! Cum să-mi bați tu mie fata?” L-a dus la el acasă. Eu i-am aruncat hainele de mire, că erau deja cumpărate, i-am zis: Ia-ți hainele și du-te, eu nu mai merg înainte, ai promis că nu ridici mâna. A doua zi, tata mi-a spus: „Nu știu dacă ești atât de hotărâtă să te căsătorești cu așa bărbat. Gândește-te bine, încă nu e târziu, putem anula nunta”. Am vorbit cu mama la telefon, iar ea mi-a zis: „Nu știu cum să facem, că am prins nași”. A vorbit și mama cu el, a promis că nu mai face”, a povestit Mariana.

„Se îmbăta cu prietenii lui, venea acasă și mă bătea. Nu știam să mă apăr, eram un copil de 19 ani”

În cele din urmă, Mariana a decis să nu anuleze nunta, fără să știe că abia urma să afle ce înseamnă un adevărat coșmar: „După nuntă s-au început bătăi, ieșea cu prietenii lui, se îmbăta, venea acasă și mă bătea. Copii încă nu aveam. Mai fugeam. Eram stresată, la părinți acasă bătăi nu am văzut, nu știam cum să mă apăr, eram un copil, aveam 19 ani. Îmi era atât de frică de el, iar el venea, bătea la ușă și se dădea în dosul casei. Apoi iar bătea și mă întreba cine a ieșit din casă. O făcea să aibă pretext să mă bată. Mă apuca de păr, mă trântea jos și bătaie”.

„La o săptămână de la nuntă, tata a luat poliția și a venit să mă ia acasă”

După o nouă bătaie, tatăl Marianei a mers să-și ia fiica acasă: „La o săptămână de la nuntă, tata a luat poliția și a venit să mă ia acasă și mi-a spus: „Dacă mai vii înapoi, eu nu mai vin după tine, gata”. Iarăși a venit și și-a cerut scuze, mi-a zis: „De data asta am făcut-o chiar așa că nici mie nu-mi place, promit că va fi totul bine”. L-am crezut”.

„Alergam pe jos, iarna, în frig, ca să ajung la telefon să întrebe cu cine am mai umblat”

Soțul bătăuș și-a găsit de lucru la Moscova, așa că tânăra mireasă a rămas singură acasă: „L-am așteptat, pe atunci plecau pe 7-8 luni. Mă mai chema la telefon în sat și alergam pe jos, iarna, în frig, ca să ajung să întrebe cu cine am mai umblat. Alți oameni sunau și întrebau: Ai mâncare la copii, îți trebuiesc bani?” A început să bage o frică în mine. Mama îmi tot zicea: „Lasă-l cât nu ai copii, acum fugi singură, atunci va trebui să fugi și cu copilul în brațe și de multe ori nici nu o să îl poți lua. Credulă, naivă, nu am ascultat, l-am iertat din nou.

„Mă făcea toată neagră, nu mă cunoștea nici mama”

„Când venea de la Moscova primele 2 zile era treaz, dar se întâmpla că venea și beat de pe drum. Apoi începeau întrebările: „Cu cine ai fost? Mi-a spus un băiat că te-a văzut”. Dar chiar nu ieșeam nicăieri, nici înainte de nuntă, dacă era plecat, nu mergeam nici la discotecă, nici la nunți, nicăieri. Venea și începea să caute prin dulapuri, dacă nu era este bărbătesc, nebunii și sărea la bătaie. De multe ori reușeam să fug, dar dacă punea în ușă și nu puteam ieși, mă făcea toată neagră, umflată, nu mă cunoștea nici mama. Evident, mama venea, se certa cu el, îi spunea că nu e bine, dar dacă eu îl iubeam și îl iertam de fiecare dată, mama nu putea face nimic”, își amintește Mariana.

„Îmi era rușine de oameni, pentru că apoi tot eu ieșeam cu el în lume”

Femeia mărturisește că a fost bătută de foarte multe ori, dar se ascundea de ochii lumii: „Îmi era rușine de oameni, să nu discute, să nu mă judece, pentru că apoi, tot eu ieșeam cu el în lume, nu puteam să-vorbesc de rău”.

„Un an am stat în spital cu fetița. Striga la mine că dorm cu toți doctorii”

Mariana are doi copii cu primul soț: „Am făcut și copii cu el, prima a fost fetiță, iar al doilea – băiețel. Fetița s-a născut cu viciu cardiac, stăteam mai mult prin spitaluri, iar el, acasă din capul lui, când venea, când pleca, împrumuta bani. Striga la mine că dorm cu toți doctorii, nu se alegea nimic din căsătoria noastră. Era un dezastru total, nu mai puteam. Mă gândeam în sinea mea că nu e posibil să ai așa viață, am renunțat la tot pentru el și nu aprecia nimic”.

„Îmi era teamă să stau singură în casă, am început să nu dorm nopțile”

Când fetița împlinise 3 ani, Mariana s-a gândit pentru prima oară la divorț: „Simțeam că pic în depresie, că nu am chef de nimic, că îmi e teamă să stau singură în casă. Mă copleșeau tot felul de gânduri, am început să nu dorm nopțile, nu voiam să-mi cresc copilul în tragedia asta. Iarăși venea, ne împăcam și nu se schimba nimic”.

„Fetița începea să strige, veneau vecinii, venea soacra mea”

Femeia spune că fetița asista la scenele de agresiune: „Cel mai dureros e atunci când copilul vede cum tatăl îi lovește mama. Fetița începea să strige, veneau vecinii, venea soacra mea. Am trăit cu soacra în ogradă, era o femeie deosebită, înțeleaptă, fugeam la ea de multe ori, dar venea acolo peste noi și luam bătaie toți. Ea a fost mereu de partea mea. Îmi zicea: „Văd că e un nebun, dar nu am ce să-i fac. Mamei, fă cum simți, nu pot să-ți spun să rămâi dacă nu poți”.

„Mi-a tras câțiva pumni și am pierdut cunoștința. Când mi-am revenit, fata era lângă mine, pe covor sânge”

Ultima dată, copila a asistat la o bătaie foarte cruntă – mama sa a fost lovită atât de tare, încât și-a pierdut cunoștința: „Abia când fata a început să plângă, el s-a oprit. Soacra mea a deschis ușa, a intrat și l-a apucat, că poate atunci îmi era sfârșitul. Am fost bătută crunt, mi-a tras câțiva pumni și mi-am pierdut cunoștința. Când mi-am revenit, fata era lângă mine, pe covor sânge. El beat se uita la mine și m-a întrebat: „Ești nebună? Ce-ai făcut? Ai vrut să te omori?”. Mama mi-a spus că trebuie neapărat să merg acasă, dar nu m-am dus nici la spital, să fac niște analize, să văd ce e cu mine. A doua zi s-a îmbătat și iar m-a bătut, peste vânătăi, e foarte dureros”.

„Dormeam pe cuptor la vecini, acolo nu venea să ne caute, avea frică de băieții bătrânilor”

După acest caz, Mariana își lua fetița și fugea să doarmă la vecini, înainte ca soțul ei beat criță să vină acasă: „Dormeam pe cuptor la vecini, acolo era mereu deschis, iar el nu venea să ne caute, pentru că avea frică de băieții bătrânilor. A doua zi veneam acasă, niciun cuvânt. Atunci nu era gelozie, nu întreba unde am fost toată noaptea”.

„O ținea una și bună că nu e copilul lui. Îmi număra săptămânile. Am decis să fac avort”

Când a rămas însărcinată a doua oară, bărbatul i-a spus că nu este copilul lui. „El a fost o lună acasă, apoi a plecat. Când i-am spus, m-a întrebat: „De unde copil? Cum așa? O ținea una și bună că nu e al lui copilul. Îmi număra săptămânile. Am decis să fac ceva, chiar aveam gândul să fac avort, dar mă bucur foarte mult că nu am făcut-o, am un băiat minunat”, mărturisește femeia.

„Fugeam în sat, dormeam la vecini deja cu doi copii”

După ce a născut băiețelul, fuga la vecini a continuat: „Tot așa venea beat, striga că nu-s ai lui copiii. Fugeam în sat, dormeam la vecini deja cu doi copii”.

„Și-a făcut 2 vieți: când mergea la Moscova, avea altă femeie. În loc să-și ia familia cu el, a luat amanta”

Șansa la o altă viață i-a venit odată cu actele românești. Între timp, aflase și că soțul o înșeală.

„Sora, cumnatul, toți își făceau acte românești. M-am gândit că unica mea șansă, ca să nu mai poată veni după mine să mă roage să îl iert, era să îmi fac pașaport românesc și să plec peste hotare. Am făcut toate actele, iar între timp, am aflat că îmi este infidel. Deja avea probleme de sănătate, nu mai servea alcool, mi se părea că e alt om, dar tot gelozia nu i-a ieșit din cap. Toată lumea din sat știa, dar nimeni nu a vrut să-mi spună. Și-a făcut 2 vieți: când mergea la Moscova, avea altă femeie. L-am întrebat, la început mi-a spus că nu e adevărat, apoi a recunoscut, pentru că deja mă porneam să plec. Deja nici bani nu trimitea acasă, iar la lucru nu mă lăsa să merg. Venea iarna, nu aveam cu ce să îmbrac, să încalț copiii. Tot îmi spunea că săptămâna viitoare, că luna viitoare. Dar el stătea cu amanta la Moscova, i-a găsit de lucru, a luat-o lângă el, în loc să-și ia familia, a luat-o pe ea și copiii ei”, a relatat eroina.

„Am plecat în Italia, iar el a început să mă amenințe că îmi ia copiii”

Mariana a plecat pentru prima oară în Italia: „Am mers la Trento, m-a ajutat o prietenă. Copiii au rămas la mama, i-am spus și soacrei. Între timp el mă căuta, mă ruga să mă întorc la el. Dacă a văzut că nu merge, a început să mă amenințe că îmi ia copiii, precum că i-aș fi abandonat. M-am speriat, nu am vrut să mă pun cu nebunul. Dar și am suferit foarte mult când am plecat în Italia, că am lăsat copiii, au suferit și ei. M-am întors înapoi, deși deja mă acceptase familia în Italia și urma să merg la școală să învăț și limba”.

„Mă suna și mă ruga să începem din nou, dar deja prinsesem la minte”

Femeia era deja hotărâtă să divorțeze: „Divorțul l-am obținut cam greu, abia a treia oară s-a prezentat, avea un avocat și nici acela nu se prezenta la ședințe. Între timp tot mă suna și mă ruga să începem iar. Deja am prins la minte și am zis că nu mă mai întorc. Am divorțat când fetița avea 11 ani, iar băiatul – 4”.

„Copiii acasă plângeau, eu în Italia. Când ne sunam pe Skype, plângeam toți”

După divorț, Mariana a plecat din nou peste hotare, în Italia, la fel ca și prima oară: „O cumătră de a mea mi-a cedat locul ei la serviciu, ca să pot trimite copiii la școală, grădiniță. Eram după divorț și chiar îmi trebuiau bani. Am ajuns în Italia, am început lucrul, copiii acasă plângeau, nu puteam vorbi cu ei pe Skype, pentru că plângeam toți. Lucram 24/24 badantă în casă la doi bătrâni. Când am luat primul salariu, am plâns și am numărat toată noaptea banii, atât de fericită eram că pot face și eu bani”.

„Băiețelul meu se distrugea plângând: Mami, te rog, nu pleca, nu-ți imaginezi cum e să trăiești fără mamă”

După 9 luni de muncă, femeia a revenit acasă: „Am mers la nuntă la fratele meu, în Moldova, m-am revăzut cu copiii, am stat o lună acasă. Înainte să plec iar, băiețelul meu se distrugea plângând: „Mami, te rog, nu pleca, nu-ți imaginezi ce înseamnă să aștepți un an să vină mămica, să trăiești atâta fără mamă”. Mi se rupea sufletul, dar trebuia să plec. Fugea în urma mașinii: Mămică, te rog nu mă lăsa”.

„Am pierdut pastila cea mai importantă – mama. Sunt copii care mor de dor”

Mariana a lucrat 4 ani ca badantă în Italia: „În ultimul an, băiețelul meu s-a îmbolnăvit de atâta dor și suferință, nu putea depăși aceste momente. Când plecam, pentru el era tragedie, nu mergea la școală, mă suna profesoara și îmi spunea că îi este rău și că îl doare sufletul după mămica. Copilul meu a ajuns la Chișinău, la Coțaga. La 11 octombrie plecasem, iar pe 19 m-am întors înapoi, m-am dus la spital și am întrebat medicul ce are. Mi-a spus: „Am pierdut pastila cea mai importantă – mama. Știi ce a făcut copilul tău azi? S-au dus surorile să îi dea medicamente și el le-a zis „nu-mi dați pastile că nu mă doare nimic, mă doare doar sufletul după mama”. I-am promis copilului că în același an merge cu mine în Italia”.

„Am renunțat la tot, l-am scos de la pensia alimentară. A fost ca un șantaj, parcă trebuia să-i cumpăr copiii”

Femeia a revenit în Italia și a schimbat serviciul: „Mi-am căutat de lucru la un hotel, m-au ajutat fetele foarte mult, făceam curat în camere. Copiilor le spuneam la telefon că atunci când revin acasă, îi iau și pe ei cu mine. Am vorbit cu tatăl lor să îmi dea acordul să îi iau, a vorbit și mama, tata, soacra, toți. Îmi trebuiau acte ca să iau copiii, iar el zicea că își ia bonă dacă nu vreau eu să rămân. Până la urmă, a acceptat. Am renunțat la tot, l-am scos de la pensia alimentară, parcă a fost un șantaj, parcă trebuia să-i cumpăr copiii”.

„Copii plângeau că vor înapoi în Moldova”

A urmat o perioadă foarte grea, dar care a trecut și în sfârșit, în viața Marianei s-a instaurat liniștea: „Copii plângeau că vor înapoi în Moldova, apoi s-au acomodat, mergeau la școală, deja era totul bine și frumos”.

„Dacă aș avea o moldoveancă frumoasă de a voastră, aș fi cel mai fericit”

Apoi, Mariana a cunoscut un bărbat din România: „Cineva din sat de la noi a lucrat la un prieten de al lui în România. Și tot îl vedea mereu cu fetițele de mână, el avea 2, și odată l-a întrebat de ce nu are soție, iar el i-a răspuns: „Dacă aș avea o moldoveancă frumoasă de a voastră, aș fi cel mai fericit”. I-a dat pagina mea de Facebook, mi-a scris, iar după ce i-am răspuns, imediat a urcat în mașină și a venit să mă cunoască”.

Cum a fost cerută de soție, de iubitul său din România, cum s-a decis, apoi, să renunțe la tot ce avea în Italia și să se mute la Timișoara, unde a făcut nuntă, ca la scurt timp după eveniment să afle că are cancer și cum s-a pomenit în prag de divorț când se aștepta cel mai puțin, dar și care este situația eroinei acum, aflați din monolog: