(VIDEO) „Da, doamnă, vă dau biscuiți cu muște.” O moldoveancă stabilită în Anglia, despre experiența în primii ani de muncă: Am înțeles apoi cât de cretină a fost situația

O moldoveancă stabilită în Anglia de peste 9 ani a relatat despre experiența sa în primii ani de muncă în Marea Britanie, atunci când nu cunoștea foarte bine limba, dar se străduia cu tot dinadinsul să muncească și să se integreze în noua țară. „ O cumpărătoare îmi spune: „Aveți o muscă în containerul cu biscuiți”. Mă uit la și mă gândesc: „Aceasta vrea ceva cu fly, dar nu știu dacă avem așa ceva”. Engleza mea fiind foarte slabă la vremea respectivă îi spun: „Fly, which one fly?” Și încep să îi arăt diferiți biscuiți”, a relatat Ionelia, într-un monolog la Dorin Galben, scrie UNIMEDIA.

„Mă numesc Ionelia Mercic, sunt originară din Chișinău și rezidentă în Marea Britanie de peste 9 ani. Dacă inițial cumva RM a trăit drama părinților plecați în străinătate, cu scopul de a aranja un viitor mai bun copiilor săi, atunci eu cred că fac parte din valul copiilor plecați în străinătate, cu scopul de a le ușura cumva părinților povara financiară.

La vârsta de 18 ani, viața mea a luat cu totul altă întorsătură, pentru că tatăl meu a plecat din familie. Era un moment de cotitură pentru noi, eu și sora mea rămăsesem la întreținerea financiară a mamei în mare parte. Mama, cu ideea de a ne construi un viitor mai bun a decis să plece peste hotare, lăsându-mă cu sora mea acasă, dar eu cumva simțeam presiunea asta psihologică. Mama este o ire foarte puternică și răzbătătoare, nu mă îndoiam de faptul că putea să gestioneze situația, dar mă gândeam că dacă aș pleca și eu, am face față mai ușor acestor provocări financiare”, povestește Ionelia.

„Înainte de a pleca în UK absolvisem colegiul și am avut și experiența de a munci în RM, pe care apoi am putut să o compar cu experiența de trai și de lucru în Marea Britanie. În Moldova inițial am lucrat ca vânzător consultant la un magazin de cânepă, ceea ce era o experiență faină. Era un magazin cu produse de cânepă industrială, care se folosește în mare parte ca consum terapeutic, făină de cânepă, batonașe de cînepă, ulei proteic de cânepă, dar reacția oamenilor era destul de amuzantă. Foarte des aveam momente când se opreau bărbați, băieți mai tinerei, care ziceau: „Dacă o să consumăm produse de cânepă, o să râdem o săptămână?” Lă răspundeam că pot să cumpere și să vadă”, relatează tânăra.

Apoi, Ionela a lucrat o perioadă într-o secție de articole din aur, ca ulterior să plece în Marea Britanie: „Acolo a început farmecul vieții de străin, fiind într-o țară străină, vorbind o limbă străină, pe care eu inițial mă gândeam că o cunosc: „Ce poate fi atât de complicat? Eu înțeleg cât de cât engleză, știu să mă prezint, să-mi spun numele, vârsta, cred că va fi suficient pentru Marea Britanie”. Însă odată ajunsă acolo, datorită unei recomandări a uneie fete din România am fost imediat angajată. Tranziția din Moldova, unde mergeam la muncă aranjată frumos, cu cercei, îmbrăcată frumos, la postura de persoană nouă, într-un context nou, ajunsesem să lucrez la o covrigărie, unde nici pomină de bijuterii sau altceva. Efectiv aveam părul strâns, chipiu, șorț. Toată ziua puneam făină într-un mixer, unt, restul, miroseam a produse lactate într-un hal încât nu mă mai sufeream eu pe mine. Mă gândeam: „Doamne, eu am venit într-o țară europeană să evoluez, nu să degradez. Dar eram foarte pozitivă că într-o bună zi o să ajung și eu undeva”.

„Era foarte funny că eu credeam totuși că știu bine engleza. Din primele zile și din primele interacțiuni cu oamenii am înțeles că engleza din cărțile din RM și cea care se vorbește cu oamenii în UK, în special în zona Essex, unde stau eu este total diferită. E un dialect pe care oamenii din zona respectivă îl vorbesc cumva din gât și e o engleză foarte înădușită”, relatează tânăra.

Ionelia povestește că a avut mai multe experiențe amuzante în primele luni de muncă în UK: „O altă experiență a fost în alt magazin, mă mutasem și făceam sandwich-uri. Am avut o situație foarte comică într-o zil, colegii mei erau toți ieșiți la pauză, dar eu, pentru că eram începătoare,e ram cumva obligată să fiu pe loc. M-au întrebat dacă vreau să ies cu ei și le-am spus că nu. Era un magazin din sticlă și se vedea totul afară. M-am gândit că acum am șansa să-mi arăt abilitățile de muncitor dedicat. Am început să deservesc o clientă, ea tot îmi spunea despre salate, eu nu prea cunoșteam toate denumirile în engleză, dar arătam cu degetul la orice și tot întrebam: „This one?”. Ea tot îmi răspundea „Yes”, era deja vădit nervoasă. Ajungem la un moment când se uită la un stand cu biscuiți și îmi spune: „There is a fly in the cookies”; gen „Aveți o muscă în containerul cu biscuiți”. Mă uit și mă gândesc: „Aceasta vrea ceva cu fly, dar nu știu dacă avem așa ceva”. Engleza mea fiind foarte slabă la vremea respectivă îi spun: „Fly, which one fly?” Și încep să îi arăt diferiți biscuiți. Ea începe foarte agitată să-mi explice că nu este igienic etc. Abia apoi am înțeles cât de ridicolă a fost situația: „Da, doamnă, vă dau biscuiți cu muște, care e problema?”

Cum s-a finalizat povestea și cine a ajutat-o pe Ionelia să iasă din încurcătură, dar și ce alte istorioare amuzante i s-au întâmplat aflați din monolog.