Cristina Vulpe crește singură trei copii și vrea să schimbe capitala pentru ei: Interviu cu candidata Șansă

Pe 2 octombrie, reprezentantul din cel mai tânăr partid moldovenesc, „Șansă”, și-a depus dosarul pentru înregistrare în calitate de candidat la funcția de primar al municipiului Chișinău.

Cu o lună înainte de alegeri, am aflat de la Cristina Vulpe de ce ea, fiind o profesoară de limba română de succes, a decis să intre în politică, ce intenționează să facă în primul rând dacă va câștiga scrutinul și cum reușește să crească singură trei copii.

– Cristina, de ce ați decis să faceți o schimbare radicală în viață, să lăsați profesia de profesor de limba română, având un nume și reputație, și să intrați în politică? Și nu doar să vă implicați în politică, ci să candidați imediat la funcția de primar al municipiului Chișinău?

– Sunt succesorul unei dinastii de profesori. Mai mult, bunicile mele nu doar au predat copiilor biologie și chimie, ci s-au implicat în dezvoltarea satului în care locuiau. O bunică a fost directoarea școlii, cealaltă a fost primarul satului. Dar înainte de a deveni primar, a fost prima învățătoare din sat care a deschis prima școală. Tatăl meu a condus Casa de Cultură mulți ani, a predat muzica, mama mea a fost bibliotecară și profesoară de română în școala din sat, iar de mai mulți ani este secretară la Primărie. Așa că fiecare profesor din familia mea a încercat să îmbunătățească viața sătenilor. Acest lucru este probabil încorporat în ADN-ul meu. În acest an stelele s-au aliniat atât de bine încât a venit rândul meu să mă implic în schimbarea vieților chișinăuienilor. Și de ce nu?

– Ați spus că stelele s-au aliniat, dar cum totuși a apărut posibilitatea de a candida la funcția de primar?

– Am făcut cunoștință cu echipa Partidului „Șansă” – profesioniști din diverse domenii, gata să lucreze în folosul Republicii Moldova. Am vorbit cu liderul de Partid Alexei Lungu, ale cărui idei s-au dovedit a fi foarte apropiate de ale mele. M-a impresionat faptul că dl Lungu nu este un politician, ci un jurnalist care pe parcursul mai multor ani de activitate a văzut diverse lucruri în culisele politicii. La fel ca și mine, el își dorește să locuiască în Moldova și încearcă să facă ceva pentru țara lui. Cred că acum ne confruntăm cu o mare lipsă de oameni cu opinii și idei noi. Am văzut la dl Alexei Lungu sinceritate și dorința de a schimba lumea în bine. La un moment dat, mi-am dat seama că a venit și timpul meu.

 – Sunteți pregătită pentru faptul că în timpul campaniei electorale ați putea atrage critici nenumărate?

– Sunt optimistă și încerc să văd partea bună în toate. Dacă va fi o critică constructivă, îi voi da atenție. Dar mai întâi voi vedea cine mă critică. Dacă vor fi personalități care au realizat multe în viață și pot învăța ceva de la ei, sigur voi lua în considerație ceea ce îmi zic. Dar dacă mă vor critica niște nulități, pentru mine critica lor nu va avea nicio însemnătate.

– Credeți că există ceva compromițător împotriva dumneavoastră?

– Dacă vrei, poți inventa orice. Oricine poate fi defăimat dacă acesta este scopul. Sunt pregătită pentru orice. Dar nici nu-mi pot imagina ce pot găsi împotriva mea.

– Cum au reacționat formabilii la hotărârea dumneavoastră de a deveni politician?

– La început, fără să intru în detalii, am anunțat că iau o pauză de la predare. Am finalizat cursurile pe care le aveam. Mulți dintre formabili au recunoscut că le pare rău că nu putem continua, dar când au aflat de ce am făcut un astfel de pas, au început să sune, să scrie și să-mi ureze noroc.

– Printre formabilii dumneavoastră se numără și celebrul politician moldovean Ilan Șor? Cum a fost procesul lui de învățare? A fost limba ușoară pentru el?

– Nu am făcut exerciții. Cândva dl Ilan Șor a învățat limba româna, dar practic nu a comunicat în ea. Prin urmare, în primele două săptămâni ne-am amintit teoria și apoi am dialogat. Și dacă făcea greșeli, pur și simplu îl corectam.

– Cum v-ați găsit unul pe altul?

– Mi-a scris fosta mea colegă. A spus că se caută un profesor de română cu experiență pentru un proiect interesant. Am aflat că era vorba despre Ilan Șor chiar în ultimul moment.

– Ați discutat decizia dumneavoastră de a intra în politică la un consiliu în familie?

– În termeni generali, le-am zis copiilor că vom schimba stilul de viață, că voi lua o pauză de la predare și mă voi angaja în activități sociale și politice. Au fost primii cărora le-am spus. Nimeni nu știa, nici măcar părinții mei, care au aflat ulterior. Drept urmare, toată lumea m-a susținut. Eu am crescut într-o familie în care părinții nu au încetat să repete că vor fi mereu alături de mine, indiferent de ce aș face. Orice s-ar întâmpla, vom discuta acasă și cu siguranță vom găsi o soluție la problemă.

– Copiii dumneavoastră acum își văd adesea mama fie la tribună, fie pe ecranul televizorului. Ei văd cum participați activ în viața Chișinăului. Ce reacţie au ei?

– Atunci când copiii au urmărit prima mea prezentare, au făcut imediat screenshot-uri și clipuri video și mi le-au trimis, evaluând cum arăt, cum vorbesc și cum m-am comportat pe scenă. În cele din urmă au spus: „Mămico, tu poți să o faci! Vei reuși!”. Acest lucru este foarte valoros pentru mine!

– Creșteți trei copii singură. Este greu?

– Probabil că deja nu mai este greu.

– Care este relația dumneavoastră cu fostul soț?

– Am menținut o relație bună după divorț. Locuiește în străinătate, dar când vine în Moldova, se întâlnește mereu cu copii. De asemenea, comunicăm cu părinții fostului meu soț. Continuu să le spun mămica și tăticu, ne vizităm.

– Ce sfaturi le-ați da femeilor care, la fel ca și dumneavoastră, își cresc singure copii?

– Să nu-și piardă curajul! Eu cred că femeile pot face orice dacă vor. Și experiența mea îmi mai spune că nu trebuie să-ți ții fostul soț departe de copii. Fiecare copil trebuie să aibă atât mamă, cât și tată. Și chiar dacă în unele situații nu ați găsit limbă comună, copiii nu trebuie să sufere. Și, desigur, mama nu ar trebui să vorbească de rău despre tata și invers.

– Dacă veți ajunge primarul Chișinăului, mamele singure vor putea conta pe o atitudine specială în ceea ce privește protecția socială?

– În programul Partidului „Șansă”, pe care îl reprezint, deja există un astfel de punct. Ne dorim foarte mult să ajutăm aceste femei. Și nu doar pe ele, ci și toate mamele în general.

– Care sunt prioritățile dumneavoastră de viață?

 – Principalul lucru este ca familia mea să fie unită, ca copiii să fie mereu aproape și să se susțină reciproc. Au fost momente în care mi s-a propus să plec în străinătate pentru o lungă perioadă de timp să învăț, să lucrez sau să mă mut definitiv, dar țin foarte mult la familie și vreau să trăiesc aproape de persoanele dragi. Atât eu, cât și copiii mei suntem foarte apropiați de părinții mei, frații și familiile lor, așa că să plec departe de ei pentru mine este un nonsens și o viață irosită.

– Ce le-ați spune miilor, dacă nu sutelor de mii de moldoveni care în fiecare zi se confruntă cu o alegere – să părăsească țara pentru o viață mai bună sau să rămână?

– Este un moment foarte dificil. Nu vezi cum cresc copiii rămași acasă, cum îmbătrânesc părinții. Este clar că oamenii care pleacă doresc o viață mai bună pentru copiii lor, dar în realitate acest lucru nu se întâmplă. Desigur, poți asigura un confort financiar de la distanță, dar este imposibil să îi înconjori cu dragoste, căldură și atenție. După ceva timp, își dau seama că nu au primit principalul lucru – sprijinul celor mai apropiați.

– Să presupunem că ați devenit primarul municipiului Chișinău și ați venit la birou. Ce veți face mai întâi? Ce probleme, în opinia dumneavoastră, necesită soluții imediate?

– Comunic mult cu orășenii și știu că există multe probleme ce țin de locuințe. Primul lucru care necesită atenție este fondul de locuințe. Avem blocuri în care oamenii în fiecare zi se gândesc cu groază că acestea ar putea să se prăbușească. Partidul „Șansă” are o idee de a crea un grup care să mențină contactul constant cu locuitorii capitalei pentru a rezolva problemele.

– Cine pentru dumneavoastră este principalul concurent?

– Nu mă gândesc la concurenți acum. Pentru mine este important să mă întâlnesc cu oamenii, să le înțeleg nevoile. Și nu mă consider drept un concurent. Am candidat pentru a rezolva problemele orăşenilor. Și dacă oamenii mă susțin, crezând că îi pot ajuta, voi face tot ce trebuie. Nu vreau să demonstrez nimănui nimic, nu fac promisiuni imposibile și nu construiesc castele de nisip. Echipa noastră deja face tot ce propune. Nu promitem marea și sarea – doar ceea ce putem implementa în oraș.

– Ce părere aveți despre rolul femeii în Olimpul politic din Moldova? Sunteți pregătită să vă alăturați Președintei țării, Maia Sandu, și a bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul?

– Fără îndoială, sunt pregătită, dar în politică genul nu are o importanță fundamentală. Principalul lucru este să găsești limbă comună cu toată lumea și să te asiguri că totul funcționează fără probleme. Locuitorii orașului nu ar trebui să sufere din cauza faptului că cei din vârf nu au putut  să ajungă la o înțelegere. Între timp, avem foarte mult de lucru. În loc să reparăm drumurile și să cârpim găurile, trebuie să construim altele noi, în loc să vopsim băncile vechi din curți, trebuie să modernizăm complet curțile și să construim cartiere noi, pentru a reduce aglomerația din oraș. Și femeile pot rezolva aceste probleme nu mai rău, ci poate chiar mai bine decât bărbații.

– Care este prognoza dumneavoastră pentru alegerile din noiembrie? Ar trebui să ne așteptăm la turul doi?

– Cred că da. Sunt foarte mulți candidați anul acesta la funcția de primar al municipiului Chișinău.

– Sunteți pregătită pentru o eventuală pierdere?

– Din punct de vedere moral, sunt pregătită pentru o varietate de scenarii. În cele din urmă, mă pot întoarce oricând la vechiul meu job de profesor.

– Și în finalul interviului nostru – un mic chestionar. Cum vă petreceți timpul liber?

– Îmi dedic tot timpul liber copiilor, sau mai bine zis, mezinului. De-a lungul anilor, realizezi că timpul se scurge. Cu copiii mai mari eram mereu grăbită, spunând: „Mai repede, mai repede”. Acum pot să las totul la o parte și să mă joc cu micuțul. Apropo, am început să înțeleg de ce bunicii își iubesc nepoții la nebunie – în sfârșit au timp.

– Unde v-ați petrecut ultima vacanță?

– Pe malul Nistrului, acolo unde locuiesc părinții mei. La începutul verii am călătorit 5 zile prin România, admirând munții și castelele. Câțiva ani înainte de asta am călătorit prin Moldova în vacanță.

– Ce carte pe care ați citit-o recent v-a impresionat?

– Niciodată nu citesc o singură carte. De regulă, sunt câteva, iar majoritatea sunt cărți motivaționale.

– Ce ziceți de filme?

– Poate serialul „Madam Secretary”, despre cum un fost senator a devenit a doua persoană din stat. Noua funcție s-a dovedit a fi complet diferită de ceea ce și-a imaginat ea, deși mulți au avertizat-o în acest sens. Compar unele momente cu ceea ce se întâmplă acum în viața mea.

– Ei bine, foarte pe scurt: cafea sau ceai?

– Întotdeauna cafea.

– Carne sau pește?

– Pește.

– Fructe sau legume?

–  Fructe. Oricare. Pur și simplu le ador!

– Ce stil de îmbrăcăminte preferați?

– Nu sunt o persoană sportivă. Ador rochiile.

– Și care este motto-ul dumneavoastră în viață?

– Orice se face este spre bine. Deci, mai binele este inevitabil!