Depresia sau boala secolului cum a fost numită, nu ține cont de statut, imagine sau funcție. Persoane din toate categoriile sociale sunt afectate de aceasta într-o măsură mai mică sau mai mare, mai ales cele care sunt expuse stresului zilnic. Scriitoarea Ionela Hadîrcă a venit cu sfaturi pe care ea însăși le-a testat și au ajutat-o să scape de stările negative.
Maladia secolului nu iartă aproape pe nimeni!
„De ziua sănătății mintale vreau să scriu ce mă ajută pe mine atunci cânt lumea își iese din minți (postare pentru fete):
– eu îi zic „limpezirea sângelui”, asta include multă apa crudă, mișcare și oxigen. O oră pe zi afară (de dorit dimineața) + 2 litri de apă fac minuni la cap.
– fasting, când nu mănânci o zi întreagă, e foarte greu să mai suferizezi pe alte teme. Iar când, în sfârșit, mănânci, explozia de dopamină e atât de puternică, de parcă ai câștigat un milion.
– reglarea tranzitului intestinal. Atunci când intestinul lucrează prost, o simți pe mai multe planuri, primul fiind cel nervos, va fi afectat somnul. Iar dacă n-ai dormit, ești înzecit mai vulnerabilă și mai irascibilă.
– rutina organizată pe ore. Citești noutățile, parcă simți c-ar trebui să te apuce anxietatea, dar acum nu poți, pentru că ai lecții,lucru,întâlnire etc. Și așa până seara, iar seara ești prea obosită. Tot ești anxioasă, dar durează 8 minute, în loc de câteva ore.
– nebiciuirea pentru mâncatul impulsiv. știu sigur că o sumedenie de femei suferă din cauza asta în tăcere și nu vor recunoaște niciodată. și nu cred că în asemenea timpuri am putea să-i cerem cuiva să renunțe la asta, dar dacă îl programezi pentru prima jumate a zilei, iar după asta ieși la mers pe jos, nici conștiința nu te mustră tare, nici nu se depune pe coapse.
– verificatul noutăților pe ore- nu. Am înțeles că ceea ce are de ajuns la mine, o să ajungă oricum. La începutul războiului din Ucraina stăteam numai cu nasul în Telegram, mai nu m-am smintit.
– eliberarea iritării – atunci când nu știi ce va urma, creierul alege să se enerveze pe totul laolaltă. Dacă simțiți că va enervează toți în casă, în trafic, în facebook, mai degrabă că-i reacția la stres. Inhibarea nu duce la nimica bun, așa că-i mai bine de pocnit două perne, decât de hârâit la martor și copii. Pe mine mă ajută limitarea timpului online și săritul cu coarda, dar nu până la 15, da până mi se taie genunchii.
– pirogelul. polonezele zic: “când împrejur e panică și haos, pani trebuie să coacă tartă cu prune. Toți umblă bezmetici, da pani-nimica. Pani e adunată, concentrată pe rețetă, mirosul se împrăștie prin casă.” Foarte înțeleaptă povață. Cred că fiecare din cele “mai coapte”, a observat că dacă te aduci pe tine în echilibru, starea ta se transmite tuturor din casă, exact ca mirosul tartei. Dacă-s împreună, și mai bine.
– tot aici – cremuța, parfumașul, lumânarea aromată, tot ce vă miroase plăcut.
– (șutnicii expirați- jinul). NU. Vinul se bea atunci când ți-i bine. Dacă vine ca soluție la stres, atunci e foarte probabil că vei recurge la el permanent. De aici până la alcoolism e un păsuleț.
– să vorbesc cu cineva bun (bun la suflet, nu doar la diplome). Cineva care nu mă judecă și nu se „vâ.bește”.
– uneori mă ajută muzica, întotdeauna – cărțile. uneori- să ajut alți oameni. uneori – să rod bucătăria și totul prin casă. Tot ce simți că lucrează pentru tine e binevenit.
– auto-jelirea, auto-victimizarea și auto-biciuirea programată. Eu îmi permit toate astea, dar în anumite condiții. De obicei, o dată la 1-6 luni, la PMS, după ce se duc toți de-acasă, fac un ceai, iau o pătură, pun un film jelos și câteva ore mă gândesc ce om de rahat sunt, ce urâțenie și ce proastă. După care închei sesiunea și nu mai revin la astfel de gânduri deloc.
– spun cu cuvinte ce vreau de la oameni și ce nu vreau. Nimeni nu-i Nostradamus și nu trebuie să piardă timp din viață ghicind de ce oare stau botoasă.
– știu că lucrurile, asupra cărora am control sunt foarte puține. Restul vor fi așa cum vor fi.
Dacă ceva din lista asta prinde bine cuiva – welcome. paltoanele albe – singure știți”, a scris Ionela Hadârcă.
Ziua mondială a sănătăţii mintale 2023 este o oportunitate pentru oameni şi comunităţi de a acţiona în sensul temei „Sănătatea mintală este un drept universal al omului” pentru a îmbunătăţi cunoştinţele, a creşte gradul de conştientizare şi a conduce acţiuni care promovează şi protejează sănătatea mintală a tuturor ca drept uman universal.
Afecţiunea mintală nu ar trebui să constituie niciodată un motiv pentru a priva o persoană de drepturile sale umane sau pentru a o exclude de la deciziile privind propria sănătate. Cu toate acestea, în întreaga lume, persoanele cu probleme de sănătate mintală continuă să se confrunte cu o gamă largă de încălcări ale drepturilor omului. Mulţi sunt excluşi din viaţa comunităţii şi discriminaţi, în timp ce mulţi alţii nu pot avea acces la îngrijirea de sănătate mintală de care au nevoie sau pot accesa doar îngrijiri care le încalcă drepturile omului.
Aura Mereuta