Hepatita B: Cum vaccinarea a schimbat povestea unei boli care afecta generații întregi

Pentru unii oameni însă, hepatita B rămâne o experiență personală dificilă. Vera Chicu a aflat că are hepatită B acută la vârsta de 42 de ani. La început avea doar o stare de oboseală și nu bănuia că ar putea fi vorba despre o problemă gravă.

„Aveam o stare de oboseală, mi-a venit tocmai nu bine… Sora mea mi-a spus: «Ia arată palmele». Când le-a văzut, mi-a zis că poate să fie o hepatită”, povestește Vera Chicu.

Diagnosticul a fost un șoc pentru întreaga familie. La acel moment, principala grijă a Verei Chicu era că boala ar putea să o împiedice să fie alături de copiii săi.

Hepatita virală B poate fi transmisă prin sânge, de la mamă la copil în timpul nașterii, dar și prin folosirea unor obiecte personale contaminate sau prin proceduri realizate cu instrumente care nu au fost sterilizate corespunzător.

Vaccinul care a schimbat evoluția bolii

Descoperirea virusului hepatitei B a fost un moment important pentru medicină. Cercetătorul Baruch Samuel Blumberg a identificat antigenul de suprafață al virusului hepatitic B, cunoscut drept HBsAg, descoperire care a contribuit la dezvoltarea vaccinului împotriva acestei infecții. Pentru această realizare, Blumberg a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1976.

Vaccinul împotriva hepatitei B a devenit una dintre cele mai eficiente metode de prevenire a bolii. Introducerea vaccinării universale a copiilor a redus considerabil transmiterea infecției în mai multe țări ale lumii.

Republica Moldova: rezultate obținute prin vaccinare

În Republica Moldova, înainte de introducerea vaccinării, medicii se confruntau frecvent cu cazuri grave de hepatită B în rândul copiilor.

„Aveam anual spitalizare la 1.200 – 1.400 de copii, dintre care 200–250 erau diagnosticați cu hepatite cronice virale”, spune Tatiana Raba, medic gastroenterolog și hepatolog pediatru.

Potrivit specialistei, în acea perioadă existau și cazuri de ciroză hepatică la copii, iar opțiunile de tratament erau limitate. Schimbarea a început odată cu includerea vaccinului împotriva hepatitei B în Programul Național de Imunizări. Din anul 1995, toți nou-născuții au început să fie vaccinați conform schemei naționale. Rezultatele au fost vizibile în timp. Incidența hepatitei B acute a scăzut de la 49,9 cazuri la 100.000 de locuitori în anul 1994 la 7,5 cazuri în 2006, iar în anul 2025 a ajuns la 0,57 cazuri.

Un rol important îl are vaccinarea administrată în primele ore după naștere, în special pentru copiii ale căror mame sunt infectate cu virusul hepatitei B. Prima doză reduce semnificativ riscul transmiterii infecției de la mamă la copil.

„Administrarea primei doze de vaccin în primele 12 ore de viață este astăzi un gest vital”, menționează Angela Paraschiv, secretară de stat în cadrul Ministerului Sănătății.Aflați mai multe despre istoria vaccinului împotriva hepatitei B, impactul imunizării și rezultatele obținute de Republica Moldova în documentarul „Vaccinul contra hepatitei virale B: lecția științei pentru umanitate”.

În anul 2022, Republica Moldova a fost inclusă printre țările din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății care au atins țintele de control pentru hepatita B prin vaccinare.

Datele arată impactul acestor măsuri: în anul 2024, în Republica Moldova au fost înregistrate doar trei cazuri de hepatită cronică virală B la copii și un caz de hepatită acută virală B.

Prevenirea hepatitei B este un exemplu despre cum cercetarea, medicina și programele de sănătate publică pot schimba evoluția unei boli și pot proteja generații întregi.

Acest material este realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu suportul Guvernului Marii Britanii, parte a Planului național de schimbare socială și comportamentală în imunizare 2027.