Investigație Anticorupție: „Cantinele de lux ale puterii. Meniu complet la circa 100 de lei și subvenții de milioane”

Un prânz cald în cantinele Parlamentului, Guvernului sau Băncii Naționale vine cu un bonus plăcut și responsabil direct de starea de sațietate a creierului – prețul! Cu banii pe care îi achită un ales sau un funcționar al poporului pentru un meniu complet, muritorii de rând își pot pune pe tavă doar jumătate de porție. Mai mult, „masa bogaților” este și subvenționată de stat cu sume deloc neglijabile. Principala instituție financiară din țară, de exemplu, deja a pus deoparte, pentru anul 2023, aproape 1 milion 500 de mii de lei pentru achiziționarea produselor alimentare, dar și alte peste 300 de mii pentru „înnobilarea” spațiilor cantinei. Aici, un angajat plătește de la 60 la 100 de lei pentru un prânz „cu de toate”, un mărunțiș raportat la salariul consistent și la prețurile afișate de unitățile publice de alimentație, potrivit unei investigații realizate de Anticorupție.

Cantina Parlamentului, un loc care-i „reține” pe deputați

La cantina din sediul Parlamentului, vitrina cu preparatele pregătite pentru a bucura papilele gustative ale aleșilor poporului, povestește despre… statutul lor. Bucatele arată apetisant în containerele de inox strălucitoare, meniul este unul variat și poate fi combinat după bunul plac și… gust. Dar cel mai important e că și prețurile se înscriu în această „idilă gastronomică”. Pentru a-și „întări” puterile, un parlamentar plătește pentru un prânz complet în jur de 120 de lei, depinde de cât de înfometat este în pauzele dintre ședințe, dar și de bucatele pe care le alege.

Pentru felul întâi, se propun 11 varietăți de supe, aproape în fiecare zi diferite, începând cu cele de post, care se vând cu 20 de lei și 35 de bani pentru o porție întreagă, de 270 de mililitri. Ceva mai mult îi costă pe deputați o supă de ciuperci, perișoare sau o zeamă de găină, diferența fiind de 1-2 lei. „Everestul” prețului este însă supa Kharcho, pentru care aleșii poporului plătesc 25 de lei.

Deputații mai înfometați trec la felul al doilea care se vinde deja la suta de grame. Sunt puși însă în dificultatea de a alege din 23 de feluri, începând cu ciupercile în sos, care se vând cu 18 lei și 59 de bani pentru o sută de grame, trecând prin diferite bătute, pârjoale și papanași și, finalizând gastronomica provocare/quest cu somonul, cel mai scump preparat, pentru care se plătește pe măsură – 53 de lei și 90 de bani pentru fiecare sută de grame de Omega 3.

Vin la rând garniturile, 24 la număr, care pornesc de la 9 lei și 35 de bani pentru mămăliga tradițională și diversele terciuri de grâu sau ovăz, se mai abat printre colțunași și sarmale și se opresc la 18 lei și 15 bani pentru cartofii împluți cu carne. Asemenea delicii se dau la suta de grame. În meniul cantinei se regăsesc doar băuturi nealcoolice, iar o bucată de pâine de casă costă 2 lei și 25 de bani.

Un meniu de foame, nu de fudulie, îl va costa pe un parlamentar în jur de 125 de lei, dacă ar cuprinde un borș sau o supă – 20 de lei 35 de bani, 200 de grame de fripturică – 43 de lei și 70 de bani, 200 de grame de mămăliguță – 18 lei și 70 de bani, un pic de salată de varză murată că se potrivește – 9 lei și 35 de bani și un ceai cald de 10 lei.

Un calcul simplu arată că banii cheltuiți de parlamentari pentru prânzurile din cele 22 de zile de muncă reprezintă o parte infimă din câștigurile acestora, reieșind din faptul că salariile deputaților s-au dublat în ultimii 5 ani, de la circa 10 000 de lei la aproximativ 20 000 de lei. Aleșii poporului primesc lunar și o compensație pentru „cheltuieli legate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cheltuieli protocolare și de promovare”, plafonul de sus fiind de 13 000 de lei.

Retribuția crește și grație indemnizațiilor pentru transport, în valoare de 6 500 de lei, pentru apartament de serviciu, dacă e cazul, de la 3 300 la 6 600 de lei, și o compensație anuală, în mărime de un salariu lunar, pentru cheltuieli de tratament. Adaosurile pot sălta suma totală care ajunge în buzunarul unui ales al poporului la aproximativ 40 000 lei.

În Planul de achiziții pentru anul 2023, Secretariatul Parlamentului a rezervat suma de 40 de mii de lei pentru serviciie de catering, dar și 1 milion 300 de mii pentru o instalație frigorifică. Masa cea de toate zilele pentru deputați este asigurată de compania PEMA-FAMILIA, cu sediul în satul Lozova, Strășeni. Compania a fost înființată în anul 2005 de Petru Grosu, care însă nu are afilieri cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Compania și-a început activitatea de la confecționarea ambalajelor din carton, dar s-a reprofilat și pe conținut, oferind un spectru larg de servicii în domeniul industriei alimentare. Pe parcursul anului 2021, de exemplu, a înregistrat cifre de afaceri bune într-un an hăituit de crize.

Pe parcursul anului însă, Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova accesează și alte servicii de catering. Conform Raportului privind achizițiile pentru anul 2022, au fost încheiate două contracte: unul cu ,,Muzcafe Plus” SRL și altul cu ,,Provitus Grup” SRL, pentru deservirea evenimentelor protocolare. Un meniu ”a la fourchette” aprobat pentru o persoană costă în jur de 265 de lei, cu TVA. Acesta include ceai, cafea, dar și o varietate largă de plăcințele, brioșe și biscuiți.

Guvernul – meniu sărăcuț, dar la preț drăguț

Spre deosebire de parlamentari, membrii Guvernului nu se bucură de niciun fel de indemnizații, iar unii dintre locatarii Executivului chiar nu o duc prea bine cu banii. Legea bugetului de stat pentru anul 2023 prevede creșteri salariale pentru miniștri, de la 19 520 până la 27 790 de lei, însă marea majoritate a angajaților se vor mulțumi cu adaosul fix de 1300 de lei. Anume ultimii sunt clienții fideli ai cantinei Guvernului, pentru că prezența vreunui ministru sau secretar de stat este o raritate (ca să nu scriem anomalie). Aceștia preferă să ia prânzul în restaurantele și cafenelele din adiacentul executivului, unde deseori au și fost surprinși.