„Luați-vă mortul acasă”. Povestea sfâșietoare a unei familii de moldoveni care își îngrijește fiul în stare vegetativă deja de 11 ani

 „Luați-vă mortul acasă”. Povestea sfâșietoare a unei familii de moldoveni care își îngrijește fiul în stare vegetativă deja de 11 ani
0Shares

Anul 2012 a fost cel mai teribil an din viața familiei Răbovilă. Atunci, practic, și-au pierdut copilul. Maxim, fiul lor, s-a înecat în piscina unei case de vacanță dintr-o suburbie a Moscovei, unde lucra tatăl său, Ianic. Copilul nu a murit, dar de mai bine de 11 ani este în stare vegetativă, țintuit la pat. Este deja adolescent, care într-un an va împlini majoratul. Este hrănit prin sondă și singurele reflexe pe care le are sunt suspinele și surâsul. Părinții lui spun că astfel își pot da seama dacă ceva îl doare sau dacă visează, relatează Sănătateinfo.md.

Ei s-au resemnat cu gândul că Maxim nu-și va mai reveni, deși speranța într-o minune, nu i-a părăsit niciodată. Au acceptat viața așa cum este și ceea ce îi preocupă în fiecare zi e să-și țină copilul în viață cât se poate de mult.

Revenim la anul 2012 și la tragedia care s-a produs atunci în familia Răbovilă. Ianic și Diana sunt dintr-un sat din nordul Moldovei. Ca multe alte familii din localitate, bărbatul câștiga bani pentru viață în Rusia. Mai exact, era angajat la o familie de ruși dintr-o suburbie a Moscovei. În vara ceea a hotărât să-și ia soția și fiul cu el. Ideea reuniunii pe timp de vară li s-a părut fantastică, așa că nimeni nu a ezitat și nici nu a spus că nu vrea să meargă. Doar fiica mai mare a rămas la bunici.

Ianic: „Eram foarte atașat de băiat și am insistat să mergem împreună”.

Casa de vară în care trăiau avea un mic bazin în curte. Maxim nu se scălda niciodată singur. Din contra, îi era frică de apă și uneori era dojenit de tata pentru această teamă, pe care bărbatul o considera neîntemeiată. Era sub stricta supraveghere a mamei. Ea nu-l lăsa singur nici pentru un minut.

Ianic: „Bazinul era micuț. Avea o înălțime de un metru jumătate și vreo 3 metri pe 2 metri lungime și lățime. Copilul se scălda în el câteodată, avem și poze în jaletă. Se scălda lângă noi. Era un copil foarte ascultător. Câteodată îmi părea că ar trebuia să fie mai bărbat. Numai lângă mama stătea, numai în ochii noștri”, povestește Ianic.

Cu câteva ore înainte să cadă în apă Maxim a fost cu ei la magazin. Și-a cumpărat rechizite cu propriile lui mânuțe, iar spre seară chiar l-a ajutat pe tata, ca un copil bineînțeles, la construcția unui foișor.

Mama spăla vesela

Ianic plecase la un vecin după niște instrumente, iar Diana rămăsese să spele vesela. Și deși nu-l scăpa din ochi și-l ținea mereu prin preajmă, femeia spune că într-un moment s-a prins că e prea liniște și l-a strigat. O dată, de două ori, de trei. Pentru că nu i-a răspuns, a ieșit pușcă din casă. A luat-o direct spre bazin, dar în gând își spunea „Doamne numai nu aici, numai nu aici”.

Diana: „Și când am văzut un „șliopănțăl” (n.r. șlap)… m-am gândit că poate l-a aruncat. Dar…L-am văzut la fundul bazinului. Asta era strașnic…”

Șocul a fost atât de mare încât Diana a sărit în apă fără să știe să înoate.

„Atunci nu m-am gândit dacă pot sau nu pot. Am sărit l-am înșfăcat ca să îl scot. Acolo era un rulou cu peliculă cu care se acoperea acel bazin ca să nu cadă gunoaie în el. Eu, cum l-am apucat pe dânsul și voiam să ies de acolo, m-am apucat de ruloul acela. El se desfăcea și ne duceam la fund amândoi, și tot așa de câteva ori, dar am reușit să ies, să-l pun pe mal și tot am încercat să-l apăs, dar nu-mi reușea. Eram în stare de șoc, am strigat în gura mare și am alergat în stradă după soț. Nu știam la care dintre vecini a intrat. Doar strigam că Maxim s-a înecat”.

Tentativele de resuscitare ale tatălui nu au dat roade nici ele. Vecinii au chemat ambulanța, dar pentru că erau cetățeni străini și nu aveau asigurare medicală, a refuzat să vină. Atunci Ianic l-a rugat pe un vecin să-i ducă la spital cu mașina personală. Toți s-au mobilizat să-l salveze pe copilul timid, căruia, din povestirile părinților, îi plăceau enorm de mult gândăceii, fluturașii, omizile.

Desculți și îmbrăcați în pantaloni sport, soții Răbovilă au urcat în mașina vecinului și s-au pornit la spital. Era departe. Au trebuit să aștepte să treacă un tren, apoi, ca să nu piardă și mai mult timp s-au oprit lângă un echipaj de poliție și i-au rugat să-i ducă la spital.

Ianic: „Eu am ieșit cu copilul în brațe , am strigat și i-am rugat… Ne-au suit la ei în mașină, au pornit sirena și ne-au dus la spitalAm ajuns foarte greu.”

Medicii l-au preluat pe micuț de urgență și au reușit să-i pornească inima. Dar din păcate nu au reușit să-i salveze creierul. Maxim nu avea niciun reflex. Era în comă profundă.

La spitalul pentru copii, Maxim a fost internat aproximativ 7 luni. În toată această perioadă Ianic și Diana au făcut naveta din suburbie până la Moscova. Făceau o oră pe drum, dar distanța nu-i speria. Sperau că fiul lor se va însănătoși. Primele luni au tot umblat pe la biserici și mănăstiri, rugându-se pentru viața și sănătatea copilului. Nu știau ce să mai caute, ce să mai ceară și la care medici să se adreseze. Toți ridicau din umeri.

Au încercat să revină în Moldova, dar aveau nevoie de condiții de transport speciale. S-au adresat la Ambasada Moldovei la Mosoca, însă fără folos. Soții Răbovilă spun că nimeni nu a ridicat un deget pentru ei.

După 7 luni, medicii de la spitalul Tușinskaya le-au spus franc că nu-I mai pot ține și să-l ia acasă. Atunci soții Răbovilă s-au plans șefului secției de reanimare, unde era internat Maxim, care i-a liniștit și le-a spus că nimeni nu are dreptul să-i alunge. Părinții îi sunt recunoscători și acum și spun un asemenea doctor mărinimos și dedicat nu au mai întâlnit după aceasta.

Într-un final au trebuit să plece. Au găsit o băbuță care locuia în apropierea spitalului și care s-a oferit să-i ajute. Femeia a primit-o doar pe Diana și fiul ei bolnav. De Ianic se temea și nu l-a primit în casă. Așa că bărbatul a fost nevoit să doarmă pe scări în plină iarnă.

Citiți articolul integral pe Sănătateinfo.md.

 

0Shares

Melisa Ciobanu