„Se face doar cu om viu!” Psihoterapeuta Cezara Dilevschi, despre efectuarea unei expertize psihiatrice post mortem pentru Ludmila Vartic
Psihologa și psihoterapeuta Cezara Dilevschi s-a arătat indignată de faptul că în cazul Ludmieli Vartic, educatoarea decedată după ce s-ar fi sinucis, prima avocată a rudelor răposatei a vorbit despre posibilitatea efectuării unei expertize psihiatrice post mortem. „Rupe din mine! Orice evaluare/expertiza psihologică/ psihiatrică se face cu om viu! Tot mai multe aberații pe acest caz!”, a scris Cezara Dilevschi într-o postare pe rețele, relatează UNIMEDIA.
„Rupe din mine! Cum poți face expertiza psihiatrică post mortem?!!! Dacă orice evaluare/expertiza psihologică/ psihiatrică se face cu om viu!
In anumite contexte se poate realiza o formă de analiză post-mortem, dar este diferită de o evaluare psihiatrică a unui om viu.
O analiză psihiatrică (nu evaluare!!!) post-mortem este de obicei o evaluare medico-legală sau de psychiatry-forensic, folosită în scopuri diagnostice retrospective, cercetare sau în cadrul unui caz juridic.
Nu poate determina starea mentală a persoanei în momentul decesului exact!!!
Ci poate oferi inferențe pe baza informațiilor disponibile.
Poate include:
1. Revizuirea dosarelor medicale, istoricului psihiatric, declarațiile celor apropiați și a altor circumstanțe ale decesului.
2. Interviuri cu rude sau persoane apropiate (dacă este permis).
3. Evaluări toxicologice și neuropatologice post-mortem (de exemplu, prezența substanțelor, leziuni cerebrale, alte patologii relevante).
4. Ipoteze diagnostice retrospective, cu limitări semnificative datorită lipsei posibilității de evaluare directă a simptomelor în timpul vieții.
Analiza este destul de limitată deoarece:
1. Nu poate reproduce sau verifica exact starea psihică a persoanei în momentul decesului.
2. Concluziile sunt mereu efecte de inferență, cu incertitudine din cauza lipsei intervievării în direct, a subiectivității istoricului și a variabilității factorilor psihici.
Ea poate fi utilizată ca analiza
– în anchete medico-legale pentru a sprijini concluziile unei cauze de deces sau complicații asociate.
– în cercetare științifică (derulare a unor teme ca schizofrenia, tulburările afective, neuropatologia asociată).
– în evaluări de risc sau studii de validated risk factors în context legal.
Tot mai multe aberații pe acest caz!”, a scris Cezara Dilevschi.