Topul femeilor din Moldova, care și-au lăsat amprenta în istoria țării noastre

Istoria țării noastre păstrează amintirea multor femei remarcabile, a căror frumusețe, inteligență, talent și perseverență le-a făcut să devină vestite departe de hotarele țării. Femeia basarabeană. Necunoscută în trecut, neînțeleasă nici astăzi, învăluită într-o rană ademenitoare a vremii.  Mai jos vă prezentăm  femei care au schimbat istoria Basarabiei, celebre în epocile sale, care au lăsat o moștenire demnă de urmat, scrie SHOK.md cu referire la moldova.org.

Au reușit să își construiască propriile istorii de succes, să depășească stereotipurile vremii și să devină egale cu cei ale căror inimi le-au cucerit.

1. Natalia Obrenovici – basarabeanca de la tronul Serbiei

Natalia Keșko-Obrenovici s-a născut la Chișinău în 1859, într-o familie cu viță nobilă. Pe când avea 16 ani, într-o călătorie la Viena, îl cunoaște pe viitorul său soț, principele Milan Obrenovic al IV-a al Serbiei. Cei doi se căsătoresc, în familie se nasc doi copii, iar la 23 de ani basarabeanca devine regină a Serbiei.

Natalia Dadiani – neobosită truditoare pe tărâmul învățământului feminin din Basarabia

Principesa a promovat educația în rândul femeilor, creând și finanțând Gimnaziul de fete nr. 2, instituție pe care a condus-o până la sfârșitul vieții. Dadiani considera că studiind femeile își vor îmbunătăți viața, vor deveni mai independente și vor căpăta mai multă încredere în forțele proprii.

 Elena Alistar – femeia care a votat Unirea în Sfatul Țării

Medic, pedagog și om politic, deținătoarea mai multor titluri și ordine onorifice din partea Casei Regale a României, Elena Alistar a fost fondatoarea Ligii Culturale a Femeilor din Basarabia și Asociaţiei Culturale a femeilor studente la medicină. Alistar a făcut parte din Sfatul Țării și a votat Unirea Basarabiei cu România, militând pentru idealurile unioniste.

 Maria Bieșu – cea mai bună Cio-Cio-san

 

Artistă de operă, cavaleră a Ordinului Republicii, deținătoarea mai multor premii la concursuri naționale și internaționale, vice-președintă a Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova, doctor Honoris Causa, Maria Bieșu a devenit în timp simbol al culturii naționale. A evoluat pe cele mai cunoscute scene din Europa, America și Asia și a jurizat zeci de concursuri de muzică. Datorită festivalului „Invită Maria Bieșu”, Chișinăul a devenit în timp una dintre capitalele muzicii de operă din Europa.

Maria Cebotari – cea mai mare soprană de operă în anii 1930-1940

Marea artistă s-a născut în 1910 la Chișinău. După terminarea studiilor la Conservatorul din orașul natal, a fost angajată ca actriță la Teatrul de Artă din Moscova. A debutat în 1931 la opera din Dresda, rămânând acolo solistă până în 1943. Ulterior, a fost angajată la Opera de Stat din Viena. La numai 24 de ani, Mariei Cebotari i-a fost conferit cel mai înalt titlu onorific existent în Germania și Austria din acel timp: Kammersängerin.

Nadia Russo – prima moldoveancă aviatoare

A primit brevetul de pilot la 35 de ani și s-a remarcat printr-o carieră sportivă deosebită. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a activat în Escadrila Albă, unitate a forțelor aeriene Regale din România. A fost decorată de regele Carol al II-lea cu Ordinul „Virtutea Aeronautică de Pace”, clasa Crucea de Aur.

Iulia von Gheiking – fondatoarea celei mai celebre școli de fete din Chișinău

Baroneasa Iulia von Gheiking a fondat școala de fete care i-a purtat numele, investind în aceasta toată averea familie. Inițial, clădirea gimnaziului servea drept grădiniță, însă mai târziu aceasta a fost reprofilată, transformându-se în unul dintre cele mai bune instituții ale vremii.

Constanța Târţău – prima prezentatoare TV din Chișinău 

Actrița a studiat la Institutul de Stat de Artă Teatrală „A. N. Ostrovski” din Leningrad și a lucrat la Teatrul Muzical-Dramatic „A. Pușkin” (astăzi Teatrul „Mihai Eminescu”) din Chișinău. La 30 aprilie 1958, Constanţa Târţău a anunţat deschiderea primei emisii TV din Republica Moldova. Pe lângă activitatea artistică, aceasta a prezentat emisiunea Teatrul la microfonul de la radioul național și a jucat în spectacole televizate în cadrul programului „Dialog”.

Valentina Rusu Ciobanu – artistă plastică din Republica Moldova, laureata Premiului de Stat

 

Valentina Rusu-Ciobanu este absolventă a Academia de Arte Plastice din Iași. Aceasta a avut sute de expoziții în mai multe țări din lume precum Rusia, România, Siria, Irak, Polonia, Bulgaria etc. Artista este deținătoarea mai multor distincții onorifice precum Ordinul Republicii, Maestru în Artă, Artistă Emerită, Ordinul „Insigna de Onoare”.

NINA IAȘCINSCHI. Sculptora de curte a marelui duce de Luxemburg

Nina Iașcinschi (1904, s. Ghiliceni, jud. Bălți – 1984, Luxemburg) a absolvit Școala de Belle-Arte din Chișinău, apoi Academia de Arte Frumoase din Bruxelles. Deținătoare a Premiului I i se permite să lucreze trei ani într-un atelier din localul Academiei. A profesat portretul sculptural și compoziția.

Cu ajutorul unuia din foștii săi profesori a obținut o invitație în Elveția, unde a pictat foarte reușit o biserică. Iar din 1936 a început triumful sculptoriței Iașcinschi, în urma lansării expoziției personale în palatul de Belle-Arte din Bruxelles.

A sculptat un număr de busturi, care au valoare nu numai datorită asemănării lor exterioare cu modelele, ci mai cu seamă datorită adevărului lor psihologic.

MARIA POCORA. Trenul și prima femeie-geolog din Basarabia 

Dacă cineva ar încerca să studieze importanța trenului în istoria noastră, ar descoperi printre alte minunății două momente extrem de triste. Dincolo de falsul roților de tren, sunt două tragedii care ne-au marcat istoria. Și ceea ce este curios, aceste accidente s-au produs în timp aproape unul de altul. Trenul a luat viața lui Alexandru David, tatăl ilustrului pictor Aurel David, și tot mașina de foc a ucis-o pe prima femeie-geolog din Basarabia – Maria Pocora, pe când se întorcea din Belgrad, unde fusese într-o deplasare științifică.