(VIDEO) „A murit cu dorul de a-și strânge băiețelul în brațe”: Destinul tragic al unei mame, după ce soțul a fost găsit decedat în Israel

O familie din Bălți a fost zdruncinată de o veste cruntă venită de peste hotare. Vlad, un bărbat plecat la muncă în Israel de doi ani pentru a asigura un viitor celor doi copii ai săi, a fost găsit fără suflare. Victoria Popa, soția sa, a rămas acum să ducă singură povara unei dureri imense, având în brațe un bebeluș pe care tatăl nu a apucat niciodată să-l strângă la piept. Femeia și-a povestit istoria într-un interviu Adrian Prodan.

„Simțeam că glasul i se schimbase”

Victoria povestește că, în ultimele zile de viață ale soțului ei, comunicarea lor devenise nefirească. Depărtarea și starea de sănătate precară a lui Vlad prevesteau o nenorocire pe care niciunul nu voia să o accepte.

„S-a schimbat vocea și s-a schimbat glasul. Am observat că el nu mai putea ieși din casă. Îmi spunea: «Mă tem să nu cad jos». Prima dată a căzut fără cunoștință chiar la lucru. Avea o umflătură de sânge la cap…”, își amintește Victoria cu durere.

Durerea cea mai mare: Tatăl care și-a cunoscut fiul doar prin ecranul telefonului

Cea mai sfâșietoare parte a acestei povești este legată de cel de-al doilea copil al cuplului. În timp ce Vlad muncea în Israel, Victoria purta în pântece cel de-al doilea copil.

„Eram în luna a cincea de sarcină când s-a întâmplat. El nu l-a văzut niciodată în viață, doar pe ecranul telefonului. A murit cu dorul acesta, a rămas cu dorul de copil”, mărturisește femeia.

Momentul în care copilul a fost dus la sicriul tatălui său a lăsat urme adânci în sufletele celor prezenți: „L-am întrebat unde e tata, iar el s-a dus spre sicriu și a arătat cu mânuța: «Tata»…”

Apel la solidaritate

Rămasă văduvă cu doi copii mici de crescut, Victoria încearcă acum să-și adune puterile. Ea le mulțumește tuturor celor care i-au oferit sprijin până acum, fie că sunt rude sau oameni străini mișcați de drama ei.

„Vreau să mulțumesc din tot sufletul pentru toată lumea care a contribuit și emoțional, și financiar. Fără ajutorul lor, nu știu unde am fi fost astăzi.”