(VIDEO) De 3 ani în durere, iar șoferul vinovat – la libertate. Familia unei femei, ucisă de un BMW, încă își caută dreptatea: „Fetițele au rămas fără mamă, iar el umblă cu mașina și acum”

Bunica fetițelor rămase fără mamă, după un accident teribil pe traseul Comrat-Taraclia, provocat acum 3 ani, de un BMW, a lăsat munca peste hotare și îl ajută pe fiul său – tatăl copilelor, să le crească. În cadrul emisiunii „Destine”, de la Prime, femeia a povestit prin ce greutăți au trecut nepoatele sale, după tragedie, dar și cum se simt ele acum. Tatăl fetelor spune că oamenii legii au tergiversat foarte mult procesul și că nu există nici până astăzi o decizie a instanței de judecată, iar șoferul vinovat se află la libertate.

„Am spus că dacă vor să înmormânteze la Soroca, o pot face, pământul nu are granițe”

Valentina Tabacari a aflat despre moartea nurorii în timp ce muncea peste hotare: „Ne-au sunat și ne-au spus, în aceeași noapte ne-am pornit spre casă. Când am venit, ne-am dus la spital, acolo era băiatul. Pe noră o luaseră frații ei de la morgă, ca să o înmormânteze la Soroca. Am spus că dacă vor să înmormânteze acolo, o pot face, pământul nu are granițe. Nu a avut sens să fim contra”.

„A fost foarte greu, cum este și până în ziua de astăzi”

Femeia spune că durerea din suflet nu i-a trecut nici astăzi: „A fost foarte greu, cum este și până în ziua de astăzi. Băiatul nici nu a avut cum să meargă la înmormântare, fetițele tot. Ele deodată nici nu înțelegeau ce înseamnă asta, dar cu timpul au înțeles”.

„Un an a fost cel mai greu, până și-au revenit”

Cele 2 nepoțele stau la bunica, împreună cu tatăl lor: „Circa un an a fost cel mai greu, până și-au revenit, apoi tatăl lor le-a dus la mormântul mamei, pentru că nu a vrut să le spună că e plecată undeva, iar ele să o aștepte”.

„Pot să fiu o bunică oricât de bună, dar nu au ce au trebuit să aibă – mamă”

Femeia spune că fetițelor le lipsește dragostea de mamă, chiar dacă se străduie să le acorde toată afecțiunea și susținerea: „Pot să fiu o bunică oricât de bună, dar nu au ce au trebuit să aibă – mamă. Cea mică a început să îmi spună mamă. I-am spus că sunt bunica ei, nu mama. Mi-a zis: „Dacă mama e moartă, vei fi și bunică și mamă pentru noi”.

„Fetele dorm cu mine. Le duc și la grădiniță, și la școală”

Copilele dorm cu bunica lor: „Nu merg să doarmă cu tata, eu le spun, iar ele nu vor. Le duc și la grădiniță, și la școală, când tatăl lor nu este acasă”.

„Cu cele 2 mii de lei pe care le primește Ion, nu e posibil să întreții 2 copii. Avem noroc de soțul meu”

Bunelul este cel care ajută familia din punct de vedere financiar: „Cu cele 2 mii de lei pe care le primește Ion, nu e posibil de întreținut. Pe facturi vin câte 1000 de lei. Avem noroc că soțul ne trimite și ne ajută lună de lună”.

„Fetița mai mare avea lovitură la cap, era vânătă, neagră, nu vorbea deloc”

Valentina Tabacari spune că nepoțica mai mare a fost foarte afectată de tragedie: „Când am mers la Chișinău să o înlocuiesc pe cuscra, ea a stat 4 zile cu fetele, cea mare avea lovitură la cap, era vânătă, neagră, nu vorbea deloc. Am luat-o în brațe, s-a lipit, m-a cunoscut și am început eu să vorbesc cu ea. Se uita la mine, dar nu scotea niciun cuvânt. Am scos telefonul și am început să îi arăt poze cu fetița mea, a cunoscut-o, i-am spus că e Emilia, a repeta și ea Emilia și a început să rupă din cuvinte”.

„În fiecare an o duc la neurolog, ea suferă și are nevoie de tratament”

Trauma psihologică se resimte și astăzi: „În fiecare an o duc la neurolog, să îi prescrie tratament. Ea suferă și are nevoie de medicamente”.

„Fetele știu că au și bunici din partea mamei, noi ne sunăm, vorbesc cu ele”

Familia are o relație bună și cu bunicii din Soroca – părinții mamei fetițelor: „Suntem în relații bune. Cuscra vine la noi, noi am fost acolo când s-au împlinit 3 ani. Ion a fost cu fetițele înainte de 8 martie, apoi pe 20 iunie, apoi iar pe câteva zile. Fetele știu că au bunici, noi ne sunăm, ele vorbesc”.

„Regret și astăzi că nu am putut fi prezent la înmormântarea soției”

Tatăl fetițelor regretă și acum că nu a putut fi prezent la înmormântarea soției sale, dar spune că este conștient de faptul că era imposibil să o facă: „Eram în reanimare, la Comrat. Nu mă puteam mișca, puteam doar vorbi. Am avut fractură de taz, coloana vertebrală traumată, am avut fracturi la mâini, picioarele îmi erau în gips, stăteam doar în poziție culcată”.

„Fetițelor li s-a spus din start că mama lor a devenit una înger. Acesta e răspunsul la toate întrebările lor”

Fetițele au știut din start că mama lor a devenit un înger: „Li s-a spus când erau în spital. Așa știu și până în prezent. Acesta a fost răspunsul la toate întrebările”.

Prima oară, copilele au fost la mormântul mamei lor la un an după tragedie: „Am încercat să nu plâng, să le explic cu voce liniștită”

Deși distanța de la localitatea sa până la Soroca, acolo unde este înmormântată soția sa, este de circa 300 de km, Ion spune că merge cât de des poate la mormânt: „E o distanță mare, e și cheltuială la drum. Fetițele prima oară au fost la un an după ce a decedat mama lor. Erau foarte bucuroase, dar când au ajuns la mormânt, starea lor s-a schimbat. Dar erau bucuroase oricum că au ajuns la mama lor. Am încercat să nu plâng, să le explic cu voce liniștită. Mergem la biserică destul de des și ele se bucură atunci când ne ducem și punem lumânări pentru mama lor”.

„Am ieșit cu zâmbet din casă, iar în câteva clipe, viața noastră s-a schimbat radical”

„Am fost o familie care am trăit în liniște, nu am avut certuri. Am ieșit cu zâmbet din casă, iar în câteva clipe, viața noastră s-a schimbat radical. Soția a decedat în drum spre spital. Eu și fetițele am stat o lună internați în spital”, a relatat Ion Tabacari.

„Fizic arăt ca un om normal, dar am fracturi care nu-mi mai permit să lucrez”

„Fizic arăt ca un om normal, dar am fracturi care nu-mi mai permit să lucrez, să ridic greutăți. Pot să mă aștept la neplăceri. Când muncesc, apar dureri la coloana vertebrală și trebuie să merg la masaj, să mă recuperez”, mărturisește bărbatul.

„Sunt neplăceri mari cu acest dosar, până în prezent nu este o hotărâre”

Ion Tabacari spune că oamenii legii au lucrat foarte greu asupra cazului: „S-a lucrat foarte greu din start, la Comrat, unde a fost expertiză la persoanele decedate, au mai ținut 2 luni actele la ei și abia apoi mi le-au dat să fac cunoștință. Când am întrebat, au evitat să-mi dea un răspuns. Au făcut-o pentru a trage din timp. Sunt neplăceri mari cu acest dosar, până în prezent nu este o hotărâre. Dosarul a fost deschis la Comrat, dar s-a amânat practic un an, pentru că rude ale persoanei lucrează la Curtea de Apel. După 6-7 ședințe anulate, dosarul a fost transferat la Cimișlia”.

„Șoferul e la libertate. Am cerut 65 de mii de euro, pentru daune materiale și morale”

În toată această perioadă, șoferul vinovat de tragedia care le-a distrus viața s-a aflat în libertate. „Peste o perioadă, l-am întâlnit la un PECO la Comrat, era la volan. Scopul a fost să ajungem la un numitor comun, a cerut timp să se gândească. La 4 luni după accident a venit la mine acasă, cu alte 2 persoane care s-au prezentat ca rude, le-am spus suma pe care o cer, mi-a spus că are nevoie să se gândească. Peste o zi m-a sunat o persoană necunoscută și a cerut să ne întâlnim. Mi-a spus că de suma pe care o cer se pot face mult mai multe lucruri. Șoferul nu a vrut să recunoască, în judecată, că a trimis la mine acea persoană, deși respectivul era cu el în prima zi, când au fost la mine acasă. Eu am cerut 65 de mii de euro, pentru daune materiale și morale, inclusiv ca să nu achite fetițelor pensia alimentară, până la 18 ani. A fost o sumă să pot lua un apartament fetițelor, să aibă ceva”, a relatat Ion Tabacari.

„Nimeni nu le va înlocui mama, oricât m-aș strădui”

Cum au trecut cei 3 ani și 3 luni pentru familia Tabacari, fără soție și mamă, vedeți în interviu:

În august, Ion Tabacari a povestit, într-un interviu pentru Adrian Prodan, cum s-a întâmplat tragedia care i-a furat soția, cât timp i-a trebuit lui și fetițelor sale să se pună pe picioare, dar și cum lucrează justiția din Moldova, care la 3 ani de la moartea tinerei încă nu a emis o decizie definitivă pe acest caz.

Accidentul cumplit s-a produs pe 20 iunie 2020, în jurul orei 20:00, între un BMW şi un Peugeot, pe traseul Comrat-Taraclia, și s-a soldat cu două persoane decedate şi patru – rănite.

Potrivit surselor UNIMEDIA, un tânăr, la volanul unui BMW, circula cu viteză excesivă, iar într-o curbă a pierdut controlul volanului, intrând într-un Peugeot, care venea din sens opus.

În urma impactului, un pasager din BMW și un pasager din Peugeot au decedat. De asemenea, șoferul BMW-ului, conducătorul și doi pasageri din Peugeot au fost spitalizați.

În Peugeot se afla o familie. Tatăl a fost spitalizat, la fel și copiii săi, în vârstă de 2 și, respectiv, 5 ani, iar mama fetițelor a decedat în drum spre spital.

Oamenii legii anunțau, atunci, că șoferul BMW-ului riscă închisoare de până la 8 ani. Până în prezent, însă, acesta este la libertate.