(VIDEO) „Mi-au omorât băiatul”. Și-a trimis fiul sănătos în armată și i l-au adus în sicriu: „M-au amenințat că vor suferi și ceilalți copii ai mei, dacă cer dosar pe caz. Nu s-a investigat nimic”

Fiul i-a decedat în armată, acum 8 ani, iar sufletul de mamă nu-și găsește liniștea nici până astăzi. Nu și-a găsit nici dreptatea, pentru că, spune femeia, copilul ei era sănătos tun, iar potrivit unor zvonuri, ar fi fost otrăvit cu mercur. Nici dosar penal nu a fost deschis pe caz, iar când a mers la unitatea militară, i s-a spus direct că dacă deschide cazul, va avea probleme. „O singură mamă de la țară nu poate face nimic. Ai copii, vin de la școală, vezi să nu-i găsești pe drum”, așa i-ar fi spus șefii feciorului său decedat în circumstanțe stranii. Despre toate acestea, femeia a povestit în cadrul unui interviu cu Adrian Prodan, scrie SHOK.md.

„Parcă am avut un senzație, parcă aveam un pietroi în spate”

„Pe 8 octombrie 2015 mi-a decedat băiatul. Era în armată, mai avea o săptămână până la eliberare. Dimineața m-a sunat și îmi zice: mamă, nu știu de ce, dar nu dă la băieți zvanie (n.r. grad). Mie îmi dă, iar la băieți nu le dă. La ora 8:30 îmi spune că a luat al treilea grad, că a ajuns militar și că vrea mai departe, pe contract. A primit rezultatele, i-au spus că e sănătos și eu m-am bucurat, dar l-am rugat să nu rămână, să mă ajute, că mai sunt doi din urma lui. El așa mi-a spus: „Mamă, mereu te-ma ascultat, dar când am vrut la armată, matale nu mi-ai dat voie”. Dar eu parcă am avut un senzație, parcă aveam un pietroi în spate, aveam o frică, nu știu de la ce, simțeam că nu trebuie să se ducă, auzeam că se bat, îmi era teamă. Mi-a spus: „Bine, mamă, merg la autobuz. În acest timp, mă sună iar și-mi zice: „Îl aștept pe fratele matale să mă ia”. A făcut un cerc cu mașina și a pus capul pe volan și se auzea claxonând, atât am auzit. Așa s-a închis telefonul”, povestește femeia.

„Mi-a spus că a băut un ceai, că era amar și că îi amorțesc mâinile și picioarele momentan”

„Din spusele băieților care erau alături, i-a stat rău. Dar până atunci băuse un ceai, de la acel ceai el își bătea cu pumnul în piept și spunea că ceaiul a fost amar. Îmi zicea la telefon că nu a vrut să bea apă că e cu clor, ci a mers să bea un ceai și tot vorbind mi-a spus că îi amorțesc mâinile și picioarele momentan. Mi-a spus că face un cerc, două și pleacă acasă. Tot sfătuia cu mine la telefon, până a urcat la volan, până a pornit mașina, îmi lămurește: „Fac un cerc, apoi al doilea”. În acel moment i-a stat rău. Am auzit că striga la el: „Domnul serjant, domnul Andrian, Andrian”. Și s-a închis telefonul. Am sunat fetei, i-am trimis mesaj. Fata mi-a spus că e la școală, peste 15-20 minute iese și pleacă acasă. Eu îi spun că ceva s-a întâmplat, ea îmi zice că poate s-a descărcat telefonul. Apoi mă sună și-mi spune să vin acasă, că fratelui urgent îi trebuie sânge, dar nu mi-a spus că a decedat. Ea știa, dar nu a vrut să-mi spună”, și-a continuat relatarea mama băiat.

„Lumea din sat mă suna, îmi scria că băiatul meu e împușcat. Și primarul m-a sunat”

În acel moment, femeia se afla în Rusia, unde muncea: „Eu eram la Moscova, peste o zi trebuia să mă pornesc acasă, trebuia să dau lucrul în primire, voiam să le fac surpriză. Mă sună și fratele care era tot la Moscova, îmi zice că trebuie să plec urgent acasă, că a găsit autobuz care să mă ducă până la vamă și de acolo să mă preia altul. Aveam o teamă că ceva s-a întâmplat. Lumea din sat mă suna, îmi scria că băiatul meu e împușcat, ei tot nu știau ce s-a întâmplat. Și primarul m-a sunat și mi-a spus urgent să vin acasă, dar nu mi-a spus nimeni ce s-a întâmplat”.

Când a ajuns acasă, o așteptau coroane funerare la poartă

„Tare lung a fost drumul, am trecut și prin accident și prin toate, numai să ajung acasă. Am găsit o tragedie mare, coroane la casă și lume în ogradă la ora 5:00. Mama îmi zicea că băiatul e în casă, am întrebat-o de ce mă trimite în casă dacă eu știu că e la armată. Eu de morți mă tem, dar atunci parcă m-am luat în mâini. Era în sicriu, l-am controlat, m-am uitat, nu-mi pot reveni nici azi, pentru că știu cum l-am crescut”, povestește femeia, cu lacrimi în ochi.

„Unul stătea la picioarele lui și altul la cap, nu se mișcau deloc. Nu îmi dădeau voie nimic să fac”

„Joi a murit, la 12:00, vineri seara l-au adus, la 17:00, iar sâmbătă dimineață, cei de la unitate au dorit să fie îngropat, dar eu nu le-am dat voie. Au zis că ei nu au timp, dar el de ce sta, se tot îngălbenea la ochi și gura arsă, și spumă. Unul stătea la picioarele lui și altul la cap, nu se mișcau deloc. Nu îmi dădeau voie nimic, numai icoana o sărutam și atât. Când moare soldatul au spus că ei acoperă și nu dau voie”, își amintește mama tânărului.

„Mi-au spus că i-a crăpat vena la cap. Expertiza nu mi-au mai dat-o”

Cât despre cauza decesului, nu i s-a părut una credibilă: „Mi-au spus că i-a crăpat vena la cap. Am intrat în casă, l-am controlat, nici în față, nici la ceafă nu am văzut nici albastru, nici negru, nici crăpat, nici umflat. Apoi mi-au spus că îmi dau peste 2 zile expertiza, nu mi-au mai dat-o, mi-au spus că a fost sănătos, dar a avut ba la inimă, ba la cap ceva”.

„El are în sânge ceva, nu vă pot spune, dar cred că vă dați seama”

„După ce l-am îngropat, am vorbit cu doctorul care i-a făcut expertiza, mi-a spus că nu trebuia să-l îngropăm așa de repede, pentru că nu ni s-a dat cauza decesului și nu e ceea ce ne-au spus ei. „El are în sânge ceva, eu acum nu vă pot spune, dar cred că vă dați seama”, asta mi-a zis”, spune femeia.

„Am aflat că în ceai i-au turnat mercur”

Adevărata cauză a decesului ar fi fost intoxicarea cu mercur: „Am aflat că prin ceai i-au turnat mercur, din șefi care au fost au impus prietenii lui. Ei la înmormântare au fost, apoi au mai fost, când am făcut toate rânduielile, unul spunea într-un fel, altul în alt fel. Pentru grad s-au zbătut toți”.

„Mămica, eu știu că se va stârni război, șefii vând armament. Eu sunt aici și văd”

„Multe lucruri a știut și fiul meu și celălalt băiat care a decedat, că s-a vândut armanent, s-au vândut multe din unitate. Cât era în armată, fiul mă suna des pe la 1:00-2:00 noaptea și îmi spunea: „Mămica, eu știu că se va stârni război, șefii vând armament. Eu sunt aici și văd”, dezvăluie mama lui Andrian.

„Băiatul acesta vineri mi-a spus la telefon cum s-a întâmplat, mi-a deschis ochii. Sâmbătă a decedat și el”

Celălalt băiat decedat, despre care povestește femeia, a murit sâmbătă: „Același lucru i l-au spus surorii, mamei. Băiatul acesta vineri mi-a spus la telefon ce a fost, cum s-a întâmplat, el mi-a deschis ochii. Sâmbătă a decedat și el, duminică l-au îngropat”.

„Mi-au spus că dacă deschid cazul, îmi vor face probleme”

„Am fost la unitate, mi-au spus că dacă deschid cazul, îmi vor face probleme. „O singură mamă de la țară nu poate face nimic”, așa îmi spuneau toți șefii”, mărturisește femeia.

„Am fost și la procuratură, nimic. De 8 ani tot umblu și dosarele mele nu-s”

Poliția nu a deschis anchetă pe cazul tânărului decedat: „Unde nu am fost, nu s-a deschis niciun dosar. Am fost și la procuratură, nimic. De 8 ani tot umblu și dosarele mele nu-s, ca și când nu-s pe pământ”.

„Ai copii, vin de la școală, vezi să nu-i găsești pe drum”

Femeia mărturisește că până acum s-a temut să vorbească public despre tragedia prin care a trecut, pentru că a fost amenințată: „M-am temut pentru copii. „Ai copii, vin de la școală, vezi să nu-i găsești pe drum”, mi s-a spus”.

„Când un părinte își îngroapă copilul, e de nedescris. Îmi scrie lumea: „Parcă numai tu ai jale”

„Când un părinte își îngroapă copilul, e de nedescris. Eu de multe ori scriu pe site, pun fotografii și îmi scrie lumea: „Parcă numai tu ai jale. După ce li se întâmplă ceva, îmi scriu iar. Asta e viața”, relatează mama lui Andrian.

„În octombrie a murit, pe 12 decembrie urma să împlinească 22 de ani”

Fiul ei avea doar 21 de ani când s-a stins din viață: „În octombrie a murit, pe 12 decembrie urma să împlinească 22, iar anul acesta – 30. Acum, pe 8 octombrie, sunt 8 ani de când nu mai este. Am un nepoțel de 6 luni, el îmi dă viață, seamănă cu el, e copia lui, numai nu i-am pus numele lui”.

„Nici la piul cel de șarpe nu doresc. Mă închid singură în casă și răcnesc cât mă ține gura”

Femeia speră ce cei care se fac vinovați de moartea fiului său vor fi pedepsiți: „Nici la piul cel de șarpe nu doresc. Lumea e tare păgână. Când pierzi un copil, te așezi la masă, te uiți la poartă, te uiți la drum că trebuie să vină, te uiți la pat că nu-i. Mă închid singură în casă și răcnesc cât mă ține gura”.

Mama lui Andrian mai are o durere. Soțul său este de mulți ani țintuit la pat: „După ce a căzut soțul, a fost, bătut, trei luni a stat în comă și nimeni nu a dat um bănuț și nici azi nu răspund”.