(VIDEO) „Acesta este primul lucru pe care vreau să-l învețe”: Theo Rose, despre educația fiului său
Moldovenii sărbătoresc astăzi sosirea primăverii: Tradiţii, legende şi obiceiuri de Mărțișor
- Ultimele știri Utile
Aura Mereuta- 0
- 4 minutes read
Prima zi de primăvară are o semnificație deosebită pentru fiecare din noi, deoarece vestește reînvierea naturii, simbolizează renașterea și un nou început, ne umple sufletele cu lumină, căldură și speranță. Ziua aceasta aduce pe meleagurile noastre și o sărbătoare specială – Mărțișorul, care s-a născut din legendele noastre autentice și este simbol al purității, dragostei și continuității.
Cu acestă ocazie, fostul șef de stat Igor Dodon, a venit cu un mesaj de felicitare.
„Să nu uităm astăzi să dăruim o floare, să prindem în piept un mărțișor, să transmitem apropiaților urări de sănătate și bunăstare, să fim optimiști și să zâmbim, pentru că gesturile și gândurile frumoase fac lumea mai bună! Vă felicit călduros cu acest frumos prilej și Vă doresc să purtați mereu primăvara în suflet!”, a menționat Igor Dodon.
Semnificaţia firelor alb şi roşu ce se împletesc într-un şnur de care este prins un mic obiect este relevată şi de unele legende. Astfel se spune că Soarele ar fi coborât pe pământ în chip de fată frumoasă şi ar fi fost ţinut prizonier de un zmeu. Pentru a-l elibera, un voinic s-a luptat cu zmeul vărsându-şi sângele în zăpadă. Soarele a urcat din nou pe cer şi, în locurile în care zăpada s-a topit, au răsărit ghiocei – vestitori ai primăverii.
Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel. Iarna a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea şi ghiocelul a îngheţat, însă Primăvara a dat la o parte zăpada, rănindu-se la un deget din cauza mărăcinilor.O picătură de sânge fierbinte a căzut pe floare făcând-o să reînvie. În acest fel, Primăvara a învins Iarna, iar culorile mărţişorului fac trimitere la sângele roşu pe zăpada albă.
Se spune că, în vechime, mărţişorul era confecţionat din două fire răsucite de lână colorată – albă şi neagră sau albă şi albastră – şi era dăruit în prima zi din luna martie. Obiceiul mărţişorului este de fapt o secvenţă dintr-un scenariu ritual de înnoire a timpului – primăvara, la moartea şi renaşterea simbolică a Dochiei.
Originile sărbătorii mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate este remarcată în culorile mărţişorului, albul însemnând pace, iar roşul – război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea.
În prezent, mărţişorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belşug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva îşi pune o dorinţă în timp ce atârnă mărţişorul de pom, aceasta se va împlini.