„Am rămas șocată și am negat acest lucru”: Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige bani, iar acum îi cheltuie pe tratamentul unei boli grave, cu care s-a întors de acolo

 „Am rămas șocată și am negat acest lucru”: Povestea unei moldovence care a plecat în America să câștige bani, iar acum îi cheltuie pe tratamentul unei boli grave, cu care s-a întors de acolo
100Shares

O tânără mamă din Moldova luptă cu boala Lyme după ce a lucrat în Alaska. Inițial a plecat cu speranța unor venituri mari, dar condițiile extreme și înțepăturile de țânțari au dus la simptome grave ale bolii Lyme. Întoarsă acasă, simptomele s-au agravat, iar diagnosticul, în cele din urmă, a fost confirmat. Cu toate eforturile, tratamentul în Moldova a fost insuficient, iar acum, femeia caută ajutor într-o clinică specializată din București, scrie sănătateinfo.md.

În Republica Moldova, Olga Costru-Ciutac, acum în vârstă de 34 de ani, era angajată a Poliției de Frontieră. Salariul pe care-l primea și activitățile de după programul de lucru nu-i ajungeau însă să acopere toate cheltuielile casnice și creșterea fiicei, așa că a luat o decizie grea – să se concedieze și să plece pentru câteva luni la muncă în altă țară, pe alt continent.

Olga a povestit pentru Sănătate INFO că în acel moment i se părea o oportunitate de a face bani mulți și rapizi. Însă toate lucrurile care i se întâmplau înainte de plecare, parcă încercau să o convingă să rămână. De la serviciu nu putea să-și ia concediu pe cont propriu din cauza stării de urgență impusă de războiul din Ucraina. Într-un final, lucrurile s-au aranjat și iat-o în avion spre Alaska.

„Lucrezi 2 luni jumătate și faci 15 mii de dolari. Mie mi-au strălucit ochii. Am plecat, insistând ca și sora mea să vină cu mine. Îi spuneam că, dacă lucrăm cot la cot, vom reuși să terminăm renovarea casei părintești. Ne mutasem de curând într-o localitate nouă, după ce decedase tata, și aveam în plan să lucrăm împreună timp de un an sau doi, vara și iarna, să adunăm câte 15 mii de dolari în fiecare vară și încă 15 mii în fiecare iarnă pentru a finisa casa. Mi-am lăsat fiica în grija mamei mele și am plecat în Alaska împreună cu sora mea și o colegă de la serviciu”, își amintește femeia.

Visa să-și cumpere și o mașină ca să-și poată duce fetița la diverse activități, dar și pentru a ajunge mai ușor la locul de muncă.  La fabrica din Alaska, unde moldovencele urmau să lucreze câte aproximativ 17 ore din 24, în condiții de frig și umiditate extremă, în fiecare zi cel puțin un angajat se îmbolnăvea.

„În fabrică era foarte frig și aerul – foarte umed, erau 2-3 grade. Am avut noroc că ne luasem haine groase. Eram îmbrăcați cu trei rânduri de pulovere groase, cu maletă, cu maiouri, scurtă, fular, căciulă, multe rânduri de haine. Ni s-au promis haine speciale, dar nu le-am mai primit. Ni s-a spus că va fe greu, dar nu ne așteptam să fie într-atât de greu. Lucram 16, 17 ore fără întrerupere și în condiții extreme, frig umiditate. Eram 16 ore în picioare, iar pauza de masa era de 30 de minute. Dormeam doar câte 3-5 ore din 24 de ore, în fiecare zi timp de 2,6 luni”, a povesti Olga pentru Sănătate INFO.Supraoboseala, epuizarea, frigul și umiditatea din fabrică și-au pus amprenta pe starea ei de sănătate. Mai mult, Olga spune că a fost înțepată de țânțari, care au slăbit-o și mai mult.

„O pișcătură mi-a atras atenția, un țânțar m-a pișcat de față, pe obrazul stâng, mai aproape de ochi și s-a învinețit. S-a făcut parcă o pată, dar nu a fost ca un cerc migrator ca la mușcătura de căpușă, dar s-a inflamat ochiul, iar în următoarele zile mi-a apărut acnee, pe gât, pe barbă, apoi pe spate.”

Olga își amintește cum: „După acea pișcătură mereu afirmam că țânțarul acela părea suspect. Mă gândeam că s-ar putea să fie un țânțar care transmite ceva, mai ales că știam că există infecții care se transmit prin înțepăturile de insecte”.

„Nu mă gândeam ce mă așteaptă”

Citește continuarea pe Sănătate Info.

100Shares

Aura Mereuta

https://shok.md