Dan Negru: E mai greu să faci televiziune în Moldova decât în România. Vezi care e motivul

 Dan Negru: E mai greu să faci televiziune în Moldova decât în România. Vezi care e motivul

Din 2010 este moderator TV în Republica Moldova la televizunea Prime, cu show-urile „Vrei să fii milionar?”, „Da sau Nu? („Deal or not Deal”), „Roata Norocului” și „Fabrica de staruri”, unde s-a bucurat de cote de piață istorice, conform datelor oficiale. Într-un interviu pentru Libertatea, Dan Negru în vârstă de 50 ani  vorbește despre  de starea televiziunii din România comparând-o cu cea din Republica Moldova. Prezentatorul TV spune că publicul moldovean respinge categoric emisiuni din zona cancan-ului. Vezi mai jos care-i motivul, scrie SHOK.md.

„ Publicul moldovean respinge categoric, și nu știu de ce, emisiuni din zona cancan-ului, din zona low profile. S-a încercat și acolo, s-a încercat mult. Dar există un public major care respinge așa ceva.

– E o problemă de educație?

– Nu știu. Chiar mi-ar plăcea să existe un studiu care să explice de ce românii înghit un tip de televiziune și moldovenii un alt tip de televiziune. Dar să-ți zic un secret. E mai greu să faci televiziune în Moldova decât în România.

– De ce?

–Pentru că moldovenii sunt bilingvi, fiecare moldovean vorbește rusă și română. El se poate uita la televiziuni rusești, ucrainene, românești și moldovenești. Deci el are patru țări de unde să aleagă. Așa că e mai complicat să faci televiziune acolo. Greșelile pe care le-am făcut la televiziunile din România, însă, nu le mai fac la cele din Moldova.

– Care sunt acelea?

– Genul de formate care să promoveze tot felul de dilimani, de exemplu.

– Ce-i lipsește televiziunii din România?

– Relaxarea. Televiziunea e disperată. E ca o echipă de fotbal care e condusă cu 4-0 și nu știe ce să facă să-și revină.

– Ce este mai important? Audiența sau calitatea unei emisiuni?

– Au fost ani în care a contat mult audiența. Adică a contat cantitatea. Depinde de vârstă, știi? Uneori, contează calitatea, alteori cantitatea. Cred că televiziunea e așa, ca-n sex. În tinerețe contează cantitatea, la maturitate contează calitatea (râde).

– Știm deja că televiziunea e un business. Totuși, nu credeți că ea ar trebui să-și asume și un rol educativ?

– Televiziunea publică, da. Treaba ei e să-și asume un rol educativ. Dacă o televiziune comercială își asumă un rol calitativ, educațional, asta ține de educația patronului, oricare ar fi el. De ce dorește el să lase în urmă. Poate să lase audiențe mari sau poate să lase o dâră de educație care să schimbe o țară.
Regele audiențelor

– Sunteți singurul moderator european de televiziune care a prezentat 22 de ani consecutiv revelioane televizate, toate lider de audiență. Cum ați reușit?

– Nu există un secret. Generații multe au crescut cu programul acesta, așa că a devenit un fel de brand al sărbătorilor de iarnă. Mi se întâmplă de nenumărate ori să întâlnesc oameni pe stradă care-mi spun „Fac revelionul cu tine de când eram copil!”, deci eu reprezint cumva copilăria lor. Și oamenii se întorc întotdeauna cu bucurie la copilăria lor. Pentru mine e o mare onoare asta, și o mare bucurie.

Și totuși, îi îndemnați pe oameni să nu se uite la televizor.

– Mereu am zis-o, cea mai mare prostie de pe pământul acesta este să stai acasă de Revelion, la televizor. Și dacă stai acasă, cea mai mare prostie e să te uiți la Negru, la Revelion.

– N-ați mai avea acele audiențe cu care ați fost lăudat.

– Da, dar știi? Oamenii au atât de puține revelioane la dispoziție, de-a lungul vieții… Eu câte mai am? Am 50 de ani, câte revelioane mai pot să am eu? 20? Oho, nu cred. Ne-au mai rămas atât de puține, e o prostie să ni le petrecem în fața televizorului. Nu mai bine te bucuri de familie, de prieteni, de părinți, de copii?  P

Primul Revelion în direct la TV 

– Dumneavoastră nu vă uitați la TV?

– Nu. Și îi îndemn pe toți ca de Revelion să-și ia lângă ei copiii, familia, prietenii, neamurile, în niciun caz un ecran de televizor sau de laptop. Ecranele produc însingurare.

– Vă mai amintiți primul Revelion prezentat la TV?

– Da, la TVR. Revelioanele ţineau atunci până la 06:00 dimineaţa. Și pe la 05:30, Gică Petrescu venea să cânte Perinița, care anunța sfârșitul programului. Eu când l-am văzut pe Gică Petrescu venind, m-am gândit, panicat, că n-am nicio fotografie de la Revelionul acela. Și m-am dus repede la Gil Dobrică, era în carul de transmisie. „Băi, Gil! Fă-mi repede o poză!“. Nu erau telefoanele cu cameră foto. Aveam un aparat vechi, pe film. „Da, bătrâne, dă-i drumul!“. Intru să prezint şi îl văd deodată pe Dobrică, se pune în faţa mea şi stătea să îmi facă poză. Mă acoperise total în direct, la TV se vedea doar spatele lui Gil care-mi făcea mie poză (râde). Colegii din car erau turbaţi, „Scoateţi-l de acolo! Nu se mai vede nimic!“. Am rămas cu poza aia. Prima emisiune de Revelion realizată de Dan Negru. Am prins Revelioane și cu Dan Spătaru și cu Gil Dobrică și cu Selly și cu Smiley.

– De ce n-ați plecat până acum de la Antena 1? Sunt sigură că v-au ofertat și alte televiziuni.

– Am avut multe oferte, inclusiv în perioada asta sunt într-o negociere, în niște vorbe. Mâine (miercuri, 15 iulie, n.r.) am o întâlnire cu niște oameni, nu sunt de lepădat aceste întâlniri. Eu o admir pe Esca și cred că și ea se miră cum de a rămas Negru. Eu respect mult PROTV-ul pentru faptul că și-a respectat brandurile.  Eu am rămas așa, ca un dinozaur. Nici nu-mi dau seama dacă e bine sau rău. Dacă ar fi să o iau de la capăt, n-aș mai face jobul acesta.

– Ce ați face, în schimb?

– M-aș apuca de o meserie pragmatică. Cum face soția mea. E medic stomatolog. M-aș apuca de un job de pe urma căruia ar rămâne ceva. De pe urma mea rămâne fum.

– N-ați vrea, așadar, ca și copiii dumneavoastră să vă urmeze în carieră.

– Nu, nici vorbă. Chiar îi țin departe. Cred că i-am dus de două ori pe platourile de televiziune, nu mai mult.  „Mi s-a propus să candidez la primăria Timișoarei”

– Vi s-a propus vreo funcție politică?

– Da. Ultima dată s-a întâmplat vara trecută, mi s-a propus să candidez la primăria Timișoarei. Și eu am crezut că e o farsă, că sunt la camera ascunsă. Nici vorbă să accept așa ceva, nu mă pricep. Nu cred că m-ar lăsa oricum nevastă-mea. Cred că asta lipsește, smerenia de a-ți ști locul. Oamenii nu-și prea știu locul. Fiecare crede că poate să facă orice. Și asta e valabil și-n televiziune.

– Dar la vot mergeți, vă exercitați acest drept?

– Dacă nu e un meci important în ziua aceea sau ceva, da. Dar în ultima vreme nu m-am mai dus. În anii ‘90 votam la greu, dar în ultima vreme nu prea m-a mai interesat.

– De ce?

– Erau mereu alte lucruri mai importante de făcut. Am descoperit că m-am cam dus degeaba. O dată, de două ori, de trei ori… Am zis „bine, măi, lasă”.

 Dan Negru și soția lui, Codruța Negru

– Sunteți un om fericit? Vă lipsește ceva?

– E atât de complicat. Fericirea e un cuvânt în care intră toate celelalte. Acum mă bucură că o să mă întâlnesc cu un prieten, e vorba de părintele Constantin Necula. Fiecare întâlnire îmi încarcă bateriile. Și dacă mi-ar lipsi ceva, cea mai mare prostie e plângăciala. De ce i-ai încărca pe oameni cu lipsurile tale? Nu le au ei pe-ale lor destul?

– Sunteți un om credincios?

– Da, cred. Dar și asta e complicat acum. Am prins perioada anilor ‘90 în care a fi credincios era o mare fiță. Preoții tăiau panglici pe la fabrici, pe la buticuri, pe la tot ce se deschidea. Azi e diferit. Ești considerat mistic, dacă ești credincios, că ești dus cu capul! Eu sunt cu calea de mijloc, nu sunt vreun habotnic. Dar îmi place să cred nu-s chiar de capul meu pe lumea asta. Mă agăț de partea însorită.

– Ce ar putea oamenii să învețe de la Dan Negru?

– Eu sunt cel care învață, n-am eu ce să-i învăț încă. Habar n-am. Știi ce contează cel mai mult în jobul acesta, dar și în viață, în general? Nu contează ce spun oamenii despre tine când intri într-un loc, contează ce spun ei după ce pleci din locul acela. Asta-i tot.

 

 

 

 

 

Verdis Sorina

https://shok.md/

Citește și