Familiile disperate din Nigeria își vând casele și terenurile, pentru a-și răscumpăra copiii

 Familiile disperate din Nigeria își vând casele și terenurile, pentru a-și răscumpăra copiii

În Nigeria, a luat amploare o nouă criză umanitară, care este evidențiată prin răpirea copiilor și a tinerilor. Din decembrie 2020 și până în prezent, au fost răpiți peste 1.300 de elevi și studenți în nord-vestul sărac al țării din partea vestică-mijlocie a Africii. De asemenea, mai mulți copii au fost răpiți în ultimele luni în mai multe raiduri organizate de bandiți. Părinții acestora sunt dispuși să vândă tot ce au pentru a-și revedea copiii, scrie SHOK.md cu referire la Reuters

După ce câțiva bărbați înarmați au răpit șapte dintre cei 11 copii ai lui Abubakar Adam în nord-vestul Nigeriei, acesta și-a vândut mașina, o parcelă de pământ și și-a consumat toate economiile pentru a strânge suma necesară de bani care să servească drept răscumpărare pentru a-i elibera.

După ce a strâns suma totală de 7.300 dolari, Abubakar Adam a adunat și alte sume de bani de la alte familii din orașul Tegina ai căror copii au fost răpiți. Ulterior, răpitorii au capturat o persoană dintre cele care s-a dus să livreze banii pentru a-i răscumpăra pe tineri. Astfel, răpitorii au trimis înapoi o nouă cerere pentru mai mulți bani, dar și dorința de a le fi livrate șase motociclete.

„Suntem în agonie”, a declarat pentru Reuters un reparator de anvelope în vârstă de 40 de ani, care așteaptă în continuare un semn în legătură cu ceea ce s-a întâmplat cu copiii săi, la trei luni după răpirea acestora. „Sincer, nu mai am nimic”, a declarat bărbatul.

Peste 1.000 de studenți au fost răpiți din luna decembrie și până în prezent, pe fondul unei escaladări a valului de răpiri în nord-vestul sărac al țării. De asemenea, aproximativ 300 dintre copii încă nu au fost returnați familiilor, conform unui raport al Reuters.

Președintele nigerian Muhammadu Buhari le-a spus cetățenilor să nu plătească nimic rapitorilor, precizând că dacă fac asta îi vor încuraja pe aceștia din urmă doar la mai multe răpiri. De asemenea, agențiile de securitate din Abuja spun că îi vizează pe răpitori prin acțiuni militare și alte metode.

Între timp, sute de părinți se confruntă cu aceeași dilemă: să facă tot ce pot pentru a-și recupera ei înșiși copiii sau să aștepte după acțiunea statului și să riște să nu-i mai vadă niciodată.

„Cerem guvernului să acționeze și să ne ajute”, a spus Aminu Salisu, al cărui fiu de opt ani a fost răpit în luna mai în preajma școlii islamice Salihu Tanko din Tegina, alături de alți peste 130 de elevi.

Potrivit BBC News, un grup de oameni înarmați au intrat în orașul Tegina pe motociclete și au deschis focul, ucigând un om și rănind un altul. În timp ce oamenii fugeau să se ascundă, atacatorii au mers la școală și au răpit copiii. Părinții și administratorii școlii au negociat cu răpitorii și au convenit să plătească răscumpărarea.

Salisu și-a adunat propriile economii și a vândut toate produsele din magazinul pe care îl deține pentru a-și recupera fiul. Împreună, cu ajutorul prietenilor, rudelor și străinilor, părinții din Tegina ai căror copii au fost răpiți au strâns aproximativ 30 de milioane de naira, adică 73 de mii de dolari. Pentru a se obține această sumă a fost vândută și o parte din terenul care aparținea școlii. Însă toți acești bani nu au fost suficienți pentru răpitori.

Potrivit unei estimări a analiștilor organizației SBM Intelligence din Lagos, peste 18 milioane de dolari au fost direcționați către rapitorii de copii din Nigeria în ultimii aproape 10 ani, din iunie 2011 și până în martie 2020.

Acest potop de bani a favorizat apriția unui val de noi răpitori, conform lui Bulama Bukarti, analist al departamentului pentru politici referitoare la extremism în cadrul Institutului Tony Blair pentru Schimbări Globale. Acesta a estimat că în acest moment operează în nord-vestul Nigeriei aproximativ 30.000 de bandiți care răpesc copii.

Răpirea „este cea mai înfloritoare și cea mai profitabilă industrie din Nigeria”, a declarat Bukarti pentru Reuters. Acest fenomen a devenit o alegere tentantă pentru cariera tinerilor, într-un moment de criză economică, în care inflația a crescut foarte mult, iar rata șomajului a ajuns la 33%.

În decembrie 2020, un grup de bărbați înarmați au răpit 344 de băieți de la școala gimnazială științifică din statul nord-vestic Katsina, în timpul unui raid nocturn. Răpitorii i-au eliberat pe băieți o săptămână mai târziu, dar acest eveniment a declanșat o serie de răpiri similare în toată regiunea.

„O chestiune de viață și de moarte”

Răpirile a crescut numărul presiunilor asupra președintelui Muhammadu Buhari, care a promis, la inaugurarea sa în 2019, că va aborda și va combate problemele de insecuritate socială.

Numărul mare de răpiri implică presiuni și asupra serviciilor de securitate ale Nigeriei, militarii fiind răspândiți în cel puțin 30 din cele 36 de state ale țării. Aceștia se confruntă cu răpitorii în nord-vest, cu insurgenții islamiști în nord-est, cu separatiștii în regiunea de sud-est și cu pirateria din regiunea sudică Delta.

Ministrul informațiilor din Nigeria, Lai Mohammed, într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Reuters, a apărat strategia guvernului din care face parte, de a nu-i plăti pe răpitorii care cer răscumpărare.

În schimb, oficialul guvernamental a spus că guvernul de la Abuja a distrus mai multe tabere de răpitori și a încercat și alte abordări pentru a combate acest fenomen.

Totuși, Lai Mohammed a refuzat să ofere mai multe detalii, invocând necesitatea păstrării secretului operațiunilor în curs, însă a spus că oficiali din cadrul tuturor departamentelor guvernamentale lucrează pentru a-i elibera pe copiii răpiți.

„Câștigăm războiul împotriva insurgenței și câștigăm războiul împotriva banditismului”, a afirmat Mohammed.

Guvernul statului Niger din Nigeria, care include și orașul Tegina, a refuzat să comenteze întreaga situație și mai ales răpirea în masă a copiilor de la sfârșitul lunii mai.

Mai mulți oficiali care lucrează cu guvernatorul statului au declarat că trebuie să-și păstreze eforturile în secret. Între timp, provocările continuă să crească.

Conform ONG-ului internațional ACLED, care se ocupă cu colectarea datelor despre evenimentele și situația conflictelor armate din întreaga lume, s-a înregistrat o creștere a violenței cu 28% la nivel național în Nigeria în primele șase luni ale anului 2021, comparativ cu ultimele șase luni din 2020.

Decesele cauzate de violență la nivel național în țara africană au crescut cu 61%, ajungând până la 5.197 de cazuri individuale, potrivit experților ACLED.

Bulama Bukarti explică de ce părinții sunt dispuși să vândă tot ce au pentru a plăti răscumpărării în speranța de a-și recupera copiii. „Mulți dintre ei nu își pot permite sumele de bani cerute. Dar știu că este o chestiune de viață și moarte și că agențiile de securitate ale țării nu le pot elibera copiii”, a spus Bukarti

Maria Palade

https://shok.md/

Citește și