Sindromul Burnout: Mereu epuizat, fără chef de muncă și nimic nu are sens. Un psihoterapeut ne-a explicat cât de grav e și ce să faci

 Sindromul Burnout: Mereu epuizat, fără chef de muncă și nimic nu are sens. Un psihoterapeut ne-a explicat cât de grav e și ce să faci

Dacă ai ajuns să te simți mereu epuizat, fără chef de muncă și simți că orice ai face nu contează, trebuie să știi că sindromul burnout există. Mai mult, pandemia pare să fi agravat acest fenomen în mai multe privințe, mai ales de când mulți oameni au ajuns să lucreze de acasă, scrie SHOK.md cu referire la digi24.

Chiar dacă nu-l găsești în statisticile medicale privind diagnosticele și nu poți spune exact câte cazuri există nici în București, nici în țară, la un moment dat îl poate resimți oricare dintre noi.

Termenul de „burnout” a fost pentru prima oară folosit de psihologul american Herbert Freudenberger, în anii ’70, care l-a definit drept o stare de epuizare sau de frustrare, ca rezultat al dedicării față de o cauză, sau ca urmare a unui mod de viață, ori a unei relații.

Problema e că specialiștii nu au căzut de acord nici până astăzi nici asupra definiției, nici asupra elementelor care diferențiază burnout-ul de alte tulburări, astfel că devine dificil de diagnosticat și de tratat ulterior. Totuși, există semne și simptome clare.

Cum ajunge un angajat la burnout?

Cel mai adesea, fenomenul de burnout este asociat cu locul de muncă, însă poate să mai fie corelat și cu alte activități precum construirea unei case sau îngrijirea unui membru al familiei care este bolnav sau are dizabilități, ne spune psihologul Irina Ciureanu.

În ultimii ani, se vorbește din ce în ce mai des și despre un burnout parental, ca efect al expunerii prelungite la stresul provenit din creșterea copiilor.

Endocrinologul Hans Seyle a definit trei faze fiziologice ca răspuns al organismului uman la stres: alarmă, rezistență și epuizare. Astfel, stresul prelungit la locul de muncă, deadline-uri strânse, conflictele cu colegii, precum și un volum mare de muncă, pe care angajatul îl resimte ca fiind peste ceea ce el poate realiza, pot duce la extenuare și apoi la burnout.

Dacă ajungi să remarci simptome specifice burnout-ului, precum cele explicate anterior, este recomandată vizită la un specialist. Psihoterapeutul Irina Ciureanu evidențiază că nu este bine să încerci să te autodiagnostichezi pentru că simptomele pot fi determinate de diverse cauze, o boală psihosomatică, depresie, anxietate sau chiar anumite medicamente. Diagnosticul diferențial de burnout este cel mai bine realizat în cabinetul unui specialist.

Abordarea de specialitate

Chiar dacă primul pas în abordarea burnout-ului ar trebui să fie prevenția, dacă totuși el se instalează, este important să știi că acest sindrom este o tulburare adaptativă la stresul cronic, așadar intervențiile care vizează gestionarea stresului pot fi utile în ameliorarea problemei.

Terapia sindromului burnout nu este una specifică, cel puțin nu încă, ci este vorba, mai degrabă, despre proceduri și tehnici bazate pe nevoile fiecărui pacient, ca de exemplu: tehnici de relaxare, apelare la serviciile de wellness, restructurare cognitivă, art-terapii, terapiile psihanalitice, etc.

Maria Palade

https://shok.md/

Citește și