Somnul, componentă esențială a sistemului imunitar. Cât trebuie să dormim pentru a ne menține sănătoși?

 Somnul, componentă esențială a sistemului imunitar. Cât trebuie să dormim pentru a ne menține sănătoși?

Adeseori neglijat, somnul joacă un rol major în susținerea imunității, dovedit de numeroase cercetări. Doi medici cu preocupări în acest domeniu, explică în cele ce urmează cum e ajutat sistemul imunitar în timp ce dormim, scrie SHOK.md cu referire la digi24.

Somnul de calitate întărește sistemul imunitar, iar mecanismele de acțiune sunt multiple. „Sunt studii care atestă o corelație între rolul somnului și memoria imunitară. Este vorba despre acele procese ale celulelor imune care înmagazinează informații în legătură cu agenții patogeni, informații folosite la o nouă întâlnire cu respectivul microorganism”, adaugă Dr. Radu Țincumedic primar Terapie Intensivă.

Somnul oferă sistemului imunitar șansa să se recupereze, întrucât o serie de alte sisteme și funcții sunt încetinite. „Somnul nocturscade activitatea pentru două sisteme foarte importante: vegetativ simpatic și hipotalamo-pituitaro-adrenal. În timpul zilei, acestea eliberează hormoni de stres și mențin activitatea fizică și mentală în alertă. Este evident că scăderea lor dă posibilitatea recuperării și reactivării sistemului imunitar”, explică Dr. Radu Țincu.

Studiile mai arată și că în timpul somnului cu unde lente (NREM), sistemul imunitar lucrează la maximum. „Somnul profund implică o încetinire a proceselor corporale, permițând sistemului imunitar să utilizeze mai multă energie pentru a combate infecțiile”, spune și Dr. Mihaela Oros, medic primar pediatru cu competență în somnologie. De asemenea, în timpul nopții, organismul produce un hormon binecunoscut care favorizează somnul: melatonina – un antioxidant și regulator imunitar, care nu numai că inhibă stresul oxidativ, ci și echilibrează răspunsul imun înnăscut și promovează răspunsul imun adaptativ.

Somnul ne menține sănătoși, chiar dacă nu ne dăm seama

Riscul de infecții este mai mare la adulții care dorm mai puțin de șapte ore pe noapte, la fel și perioada de vindecare a diverselor răni. Pe termen lung, există un risc crescut de a dezvolta diabet, boli cardiovasculare, boli neurodegenerative, depresie sau cancer. „Multe patologii actuale sunt cauzate de insomnii și sunt boli corelate sau agravate de tulburările de somn. Pornind de la activitatea cognitivă și continuând cu agravarea bolilor cardiovasculare”, atrage atenția Dr. Țincu, care subliniază că „deși nu ne dăm seama, organismul nostru e sănătos prin mecanismele din timpul somnului”.

Rutina pentru un somn liniștitor și bun

Calitatea somnului este și ea importantă. Dacă reuşim să dormim 8 ore pe noapte, însă acel somn este întrerupt din motive interne (stres, un eveniment care ne-a solicitat emoţionalsau externe (zgomot etc.), nu putem spune că am avut un somn odihnitor. Pentru a ne îmbunătăţi calitatea somnului, este important să ne creăm o rutină sănătoasă. Dr. Mihaela Oros face câteva recomandări:

  • Treziți-vă zilnic la aceeași oră și expuneți-vă la lumină cât mai repede;

  • Evitați lumina albastră a ecranelor cu 1-2 ore înainte de culcare. Mediul întunecat ajută corpul să producă melatonină;

  • Delimitați spaţiile de lucru, astfel încât patul să nu fie asociat cu biroul și odată cu lăsarea întunericului, limitați activităţile solicitante şi relaxați-vă.

Pentru a avea parte de un somn benefic, și suplimentele alimentare pe bază de plante, cum ar fi valeriana sau hameiul, sunt de ajutor. Unul dintre cele mai frecvente mituri este faptul că acestea provoacă dependență. Dependența nu apare, pentru ca ele nu acționează la nivelul unor receptorica sedativele. Sunt precursori ai unor substanțe care se produc la nivelul organismului și își exercita efectul farmacologic indirect la nivelul creierului”, spune Dr. Radu Ţincu.

Maria Palade

https://shok.md/

Citește și