Ziua Pământului 2022. Regulile de care trebuie să ne amintim în această zi

 Ziua Pământului 2022. Regulile de care trebuie să ne amintim în această zi

Ziua Pământului 2022 este organizată, ca în fiecare an, în 22 aprilie. Tema de anul aceste este “Investiţi în planeta noastră” şi evenimentul se focusează pe găsirea unor soluţii mai rapide pentru combaterea schimbărilor climatice, scrie SHOK.md cu referire la click.ro.

În cadrul evenimentului Ziua Pământului 2022 sunt implicaţi peste un milliard de oameni, guverne, instituţii şi afaceri care vor să găsească soluţii “verzi” care să ne ajute planeta. Scopiul acestui eveniment global e de a schimba vechile obiceiuri de consum şi a ajuta la a creea noi economii care să ajute planeta să se însănătoşească.

Istoricul Zilei Pământului

Prima Zi a Pământului a fost organizată în 1970. Totul a pornit după ce senatorul american Gaylord Nelson a fost şocat de urmele lăsate de o scurge de petrol în Santa Barbara, California.

Inspirat de mişcările studenţeşti împotriva războiului, Nelson a decis să folosească aceleaşi tactici pentru a ridica problema poluării din aer şi apă. Alături de congresmanul Pete McCloskey şi un tânăr activist pe nume Denis Hayes, a organizat un eveniment într-un campus, în 22 aprilie, o zi care pica fix între vacanţa de primăvară şi sesiune, pentru a se asigura că vor fi prezenţi cât mai mulţi studenţi.

Hayes a fost cel care a recunoscut potenţialul mişcării de a deveni una naţională şi a angajat 85 de oameni care să promoveze evenimentul. Astfel, 20 de milioane de americani, 10% din populaţia SUA la acea vreme, au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva impactului asupra mediului a celor 150 de ani de industrie. Sute de facultăţi s-au alăturat cauzei, iar Ziua Pământului 1970 a fost primul eveniment care a adus oameni din SUA, din toate mediile şi de toate vârstele, împreună, pentru a lupta împotriva poluării.

Datorită evenimentului, a fost creată, la finalul lui 1970, Agenţia Naţională a Statelor Unite pentru Protecţia Mediului, iar amendamentul pentru apă potabilă a fost trecut doi ani mai târziu.

Ziua Pâmântului a atins un nivel global în 1990, cu 200 de milioane de oameni din 141 de ţări implicaţi în eforturi de reciclare.

În momentul de faţă, în eveniment sunt implicate 193 de ţări, iar peste un milliard de oameni sunt voluntari, annual.

Cum s-a degradat planeta noastră în ultima sută de ani

Pâmântul a fost extreme de afectat de industria grea, din ce în ce mai des răspândită în ultimii o sută de ani. Cea mai discutată schimbare este creşterea temperaturilor.

Temperatura medie a perioadei dintre februarie 2021 şi februarie 2022 a fost cu 1,1 – 1,2 grade Celsius mai mare decât în perioada 1850-1900. Aceste valori por părea mici, dar, de exemplu, diferenţa dintre temperature din ultima eră glaciară şi cea de la finalul secoului 19.

Problema este că cea mai mare parte a creşterii temperaturii s-a produs în ultimele decenii, deci în ritm accelerat.

În plus, unele regiuni s-au încălzit mai mult, cum ar fi Arctica, unde s-ar putea să nu mai existe deloc gheaţă până în 2040. Creşterea temperaturii globale afectează nu doar ghetaţii, dar şi speciile de animale care trăiesc în zonă.

Mai mult, încălzirea globală duce la recolte distruse şi la fenomene naturale extreme, care afectează întreaga populaţie.

În 12 decembrie 2015, 195 state au adoptat Acordul de la Paris. Prin el, aceste ţări spun că se vor ghida după o serie de reguli pentru a limita creşterea temperaturii globale la o valore de sub 2 grade Celsius. Însă, până la această dată, eforturile de a reduce emisiile de CO2 nu au reuşit să încetinească încălzirea globală.

Cum putem ajuta Pământul prin acțiunile noastre, în 2022

Ideea evenimentului Ziua Pământului e că orice poate fi implicat în lupta împotriva schimbărilor climatice şi că putem aduce îmbunătăţiri reale prin mici gesturi şi acţiuni care, puse cap la cap şi cumulate, să însemne extreme de mult pentru planeta noastră.

Ca indivizi, cea mai importantă regulă pe care trebuie să o respectăm este să ne facem dorinţele auzite şi să tragem la răspundere guvernele şi autorităţile locale. De asemenea, putem dona unor ONG-uri locale, care luptă împotriva schimbărilor climatice.

Putem planta ceva, fie că e un copac (cât mai mulţi, ei pot aduce temperaturile din oraşe la medii anulate la valori mult mai joase, de chiar 0.2 grade Celsius), fie că e vorba de o plantă în grădină. Ne putem planta propriile legume sau fructe, ceea ce ajută la reducerea amprentei de carbon.

Putem găsi mijloace alternative de transport, în locul unei maşini personale. O bicicletă este una dintre cele mai bune alternative, dar putem folosi şi mijloace de transport în comun.

Putem folosit pungi de pânză când mergem la cumpărături, în locul celor de plastic, chiar dacă e biodegradabil. Putem folosi sticle de apă reutilizabile şi putem merge cu propria cană pentru a ne lua cafeau de dimineaţă din drum spre muncă.

Putem opta pentru variante vegane sau vegetariane, pentru lapte din nuci sau ovăz sau pentru burger vegani. Putem merge mai des la piaţă sau putem cumpăra produse proaspete, legume sau fructe, ale unor producători locali.

Putem încerca să nu mai picăm în plasa reducerilor şi să ne cumăpăram tone de haine, doar pentru că sunt ieftine, mai ales pentru că ele sunt produse ale fast-fashion (n.red: modă rapidă), industria care afectează cel mai mult mediul în momentul de faţă.

Maria Palade

https://shok.md/

Citește și