Locurile pitorești din Republica Moldova

 Locurile pitorești din  Republica Moldova

Totul „de afară”, dar nu prea cunoaștem ce avem acasă, indiferent dacă este vorba de personalităţi, sport, muzică sau turism scrie SHOK.md cu referire la observatorul.md . 

Lacul Beleu

În preajma satelor Slobozia Mare și Văleni, din raionul Cahul, se află la Beleu cel mai mare lac natural din Republica Moldova. În baza acestuia a fost creată rezervația naturală „Prutul de Jos”, care este un colț de rai pentru păsări de baltă, pești, animale și plante, o bună parte dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Lacul Beleu este de fapt o deltă a Dunării în miniatură, cu multă apă și vegetaţie, având statut de zonă umedă de importanţă internaţională. Acesta este unit cu Prutul prin patru gârle, două aduc apa în lac, iar prin celelalte două aceasta se scurge înapoi. Diversitatea de vietăți şi plante de aici, te face să crezi că eşti undeva în junglă sau într-o sălbăticie aflată la sute de kilometri de civilizație.

Gigantul Corjeuțului

În nordul republicii la Corjeuţi, sat de pe meleagurile Briceniului, se înalţă câteva stânci de o frumuseţe aparte. Una dintre ele, şi anume Ţiglăul, impresionează pe oricine ajunge la poalele sale. Stânca gigantă se înalţă deasupra Lopatnicului, afluent al Prutului care sapă de milenii defileul de aici. Stânca este cartea de vizită a satului Corjeuţi, şi pare a fi ruptă din peisajele preistorice. Urcând în sus pe panta cea mai puţin abruptă, vezi nu doar satul pitulat la umbra sa, ci şi toată regiunea aşezată la picioarele tale. Prima vatră a localităţii a apărut în preajma stâncilor, ca mai apoi să se extindă tot mai mult.

„Marea de la Costești”

Unul dintre elementele patrimoniului nostru arhitectural-istoric şi religios se găseşte pe moşia satului Cosăuţi, pe malul drept al Nistrului, la peste un kilometru şi jumătate în sus de la cunoscuta mănăstire cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”. “Mănăstirea în Cretă” sau “Mănăstirea lui Pintilei”, cum i se mai spune de către localnici, seamănă cu Peştera Bechir, de la intrarea în oraşul Soroca, doar că este ascunsă şi cu greu poţi da de ea. Mai mulți ani în urmă istoricii Lilian Carp şi Octavian Munteanu, împreună cu studenţii de la Facultatea de Istorie şi Etnopedagogie a Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă” au studiat acest complex rupestru. Atunci au fost descriși parametrii geometrici ai schitului, chenarele de amplasare a icoanelor şi a crucilor, semnele inscripţionate, cum ar fi simbolul soarelui, despre care se crede că este identic cu decorul unei pietre expuse la Muzeul Civilizaţiei Egiptene din Luxor, ș.a.

Zimbrăria din Pădurea Domnească

Prima rezervație naturală din spațiul românesc, cunoscută ca rezervația Țuțora, a fost creată pe timpul lui Alexandru cel Bun. Zona se întindea dinspre Iași în sus pe Prut, iar astăzi din ea a rămas doar rezervația cunoscută ca “Pădurea Domnească”. Aceasta a fost creată pentru păstrarea “celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă și de mlaștini situate în sectorul de mijloc al râului Prut, pentru conservarea și regenerarea speciilor rare de plante și animale, redresarea ecologică și restabilirea biodiversității ecosistemelor de luncă”. Tot aici se găsește și unica zimbrărie de la noi. După ce s-a luat decizia de a reaclimatiza zimbrul în Republica Moldova, în vara anului 2005 au fost aduse din Polonia două femele și un mascul.

Grota de la Duruitoare

Unele dintre cele mai vechi urme ale oamenilor de pe teritoriul actual al Republicii Moldova au fost descoperite în grota preistorică din preajma satului Duruitoarea, de pe malul Prutului. Vestigiile de aici datează tocmai de acum 250-300 mii de ani. Anume la Duruitoarea, în preajma actualului lac de acumulare Costeşti-Stânca, se află această renumită aşezare umană străveche. Grota cu o istorie milenară este formată din trei camere cu o lungime de aproape 50 de metri şi este aşezată în stâncă la o înălţime de 33 metri faţă de sat. Datorită descoperirilor făcute în această regiune de cercetători, peştera de origine naturală are o semnificaţie istorică internaţională

„Stânca Dragostei” de pe malul Ciuhurului

Mulţi dintre cei care vin aici pentru a admira toltrele din nord-vestul republicii rămân înduioşaţi când aud de la băştinaşi despre această poveste de dragoste, curmată pe vârful stâncii. O legendă locală spune că îndrăgostiţii au rămas totuşi nedespărţiţi — ea s-a prefăcut într-o stâncă, iar el într-un râu. Chiar şi astăzi putem admira Ciuhurul (flăcăul) ce curge neîncetat pe la poalele stâncii (fetei) şi o mângâie cu apele sale. Se zice că în nopţile cu lună plină feciorul boierului şi fiica ţărancei îşi iau iarăşi chip de tineri şi hoinăresc ţinându-se de mână, iar dacă se încumetă să-i urmărească cineva îl transformă pe loc în piatră şi rămâne aici pe veci. Nu în zădar veţi vedea zeci de pietre înşirate pe malul stâncos.

Maria Palade

https://shok.md/

Citește și